Veniturile generate de țara noastră prin turism sunt foarte mici, românii alegând să plece în concediu în destinații din străinătate. Nici turiștii străini nu sunt prea curioși să cunoască România, ori mulți dintre aceștia nici nu au auzit de noi.
Anul acesta, deficitul din turism se îndreaptă spre o cifră record, de 5 miliarde de euro, potrivit specialiștilor. În primul semestru din 2024, turismul și călătoriile românilor în străinătate au consemnat cel mai mare deficit, de 2,2 miliarde de euro, în creștere cu 33% față de primul semestru din 2024.
Citește și: Mihai Trăistariu vrea să își deschidă o plajă privată în Mamaia. Surprizele se țin în lanț
Poritivit raportului trimestrial al Comisiei Europene a Turismului (ETC), există interes în creștere pentru destinațiile rar vizitate și mai pușina aglomerate din sudul Europei. Dacă sosirile turiștilor străini în Croația au crescut cu doar 7,6 în prima jumătate a anului, comparativ cu nivelul din 2019, în Albaia creșterea este formidabilă – 86%.
Creșteri considerabile au fost înregistrate și în Bulgaria, de +29%, în Serbia, cu 40% și Turcia, cu 22% cu novelul de dinainte de restricțiile Covid. Spania a înregistrat o creștere de 25%, Grecia de 25%, Italia 20%, iar Franța 16%.
În țara noastră, creșterea este infimă, de 3% în primul semestrul al anului 2024, față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit INS. Specialiștii susțin că, deși creșterea nu este foarte mare, datele arată mai bine decât în perioada pre pandemie.
„În România, incomingul nu și-a revenit după pandemie. Nici înainte nu stăteam prea bine, dar cert e că acum, veniturile din turismul românesc sunt și mai mici”, a precizat Dana Rentea, consultant în domeniul turismului, pentru ziare.com.
Expertul în turism spune că România nu are deloc vizibilitate la nivel internațional, lucru cauzat și de dezinteresul guvernanților.
„Eu cred că nu ne-am focusat pe punctele noastre forte, pentru a atrage turiști străini. Ne lipsește promovarea în afara țării. Am fost aproape inexistenți la târgurile de turism în ultimii ani. Atunci când am participat, nu au fost niște prezențe memorabile. Nu avem bugete de promovare a României în străinătate. De asemenea, infrastructura este o piedică.
Autenticitatea, tradițiile bine conservate, gastronomia cred că sunt punctele noastre forte, pe care nu am reușit să le promovăm suficient de bine”, a mai precizat Dana Rentea, pentru sursa citată.
Deși România este o țară cu potenția, turismul funcționează aici în prezent numai datorită obiectivelor ridicate pe vremea comunismului și a frumuseților naturale, descoperite de pasionații de călătorii.
„Turismul nostru funcționează din inerție, din unele inițiative particulare, private, din unele promovări făcute de unele agenții de turism, din online, acolo unde ne mai vede lumea. Așa se mai rătăcesc turiști străini la noi. România este la un sfert din ceea ce poate, dacă vorbim despre potențialul turistic”, a precizat Rentea.
Pentru a atinge nivelul maxim, România are nevoie de o strategie clară asupra de care Guvernul chiar ar trebui să se preocupe, subliniază consultantul în turism. Iată câteva măsuri pe care politicenii ar trebui să le aibă în vedere.
„Promovarea, apoi măsuri fiscale de stimulare a incomingului – s-a tot vorbit despre anumite măsuri de incoming, dar s-a făcut o lege atât de stufoasă, de a ajuns să fie inaplicabilă. De asemenea, pe lângă cele două mai este nevoie și investiții în infrastructură”, a mai precizat Dana Rentea.
Desinteresul guvernanților față de turismul românesc este tot mai evident, dialogul cu antreprenorii fiind, de asemenea, ineficient.
„Nu există un dialog eficient. Există un simulacru de dialog, în care specialiștii își dau cu părerea, vin cu know-how, dar autoritățile nu prea iau în considerare”, a declarat Rentea.
Există și câteva aspecte pozitive legate de turismul din România.
„Există o dezvoltare atât a locațiilor de cazare, din ce în ce mai frumoase, ca niște oaze, cazări de calitate atât din punctul de vedere al construcției propriu-zise, cât și al managementului. Din punctul de vedere al calității serviciilor, începem să avem oameni mai bine pregătiți. Dar sunt ca niște oaze în deșert, aceste unități de cazare”, a concluzionat Dana Rentea.