Andrei are 26 de ani și a moștenit de la părinți un apartament. După facultate, tânărul și-a făcut un rost în viață în altă localitatea decât cea în care s-a născut. A decis să vândă apartamentul primit de la părinți pentru a se muta în Brașov, unde predă la o școală privată.
Conform legislației, pentru un apartament primit prin donație și deținut de mai puțin de trei ani, Andrei trebuie să plătească un impozit de 3% din valoarea apartamentului la vânzarea lui. În cazul lui, acest impozit se ridică la aproximativ 2.000 de euro. Statul justifică acest impozit mai mare pentru locuințele deținute pe termen scurt ca o măsură de descurajare a speculațiilor imobiliare.
„Am înțeles că singura taxă pe care trebuie să o plătesc este impozitul de 3% pentru că e un apartament pe care l-am primit prin donație acum doi ani de zile şi taxa nu mai e 1%, e 3%. Deci 3% din valoarea apartamentului. Undeva la doua mii și ceva de euro. E mult”, spune Andrei, citat de Observator.
Citeşte şi: Taxe și impozite pe casă și apartament s-ar putea calcula diferit în 2025. Cum arată noua formulă de calcul
Pe lângă impozit, Andrei trebuie să achite și taxele notariale. Taxele notariale variază în funcție de tipul actului solicitat și de impozitul aferent. De exemplu, pentru o succesiune a unui apartament evaluat la 70.000 de euro, moștenitorul ar plăti aproximativ 4.300 de lei ca onorariu notarial. rețurile pentru serviciile notariale variază și în funcție de zona în care se află proprietatea și de anul construcției acesteia.
De asemenea, are de achitat alți 4.000 de lei, reprezentând taxe și impozite către stat.
Făcând un calcul simplu, Andrei trebuie să plătească o sumă considerabilă pentru vânzarea apartamentului, incluzând un impozit de 3% din valoarea acestuia și costuri notariale.
Anumite categorii de români beneficiază de reduceri la notar. De examplu, tinerii înscriși în programul Prima Casă beneficiază de o reducere de 30%, iar magistrații au o reducere de 70%.