O situație paradoxală tipic românească, după cum ar spune mulți dintre cetățenii României, este legată de grilele de salarizare din diferitele domenii. Există un dezechilibru profund din punct de vedere al plajei de venituri, iar acesta este tocmai motivul care stă la baza unor revolte de tipul celei care a marcat țara în ultimele zile. De exemplu, un ospătar care lucrează la Parlament are la final de lună un salariu mai mare decât un profesor.
Greva generală a profesorilor nu este pe cale să se încheie, astăzi fiind a patra zi de proteste în stradă, prin care dascălii români încearcă să își câștige anumite drepturi. În ceea ce privește sistemul de învâțământ, nemulțumirile sunt multe, dar una dintre cele mai arăzătoare probleme se referă la grila de salarizare a cadrelor didactice.
Diferențele dintre salariile profesorilor și cele ale altor lucrători sunt de multe ori uriașe. Un simplu exemplu, care poate arăta că revolta este întemeiată, este diferența dintre salariul unui ospătar care lucrează în Parlament și cel al unui cadru didactic, primul având un venit mai mare. Mai mult de atât, la Camera Deputaților există angajați care ocupă posturi precum cel de sudor, ospătar, grădinar, brutar, agent de curățenie, lăcătuș sau tâmplar, care beneficiază de venituri mai mari.
Concret, conform unui tabel al salariilor de bază în cuantum lunar brut, ospătarul care lucrează în Parlament are un venit brut între 4771 și 5128 de lei, în timp ce salariul net al unui profesor debutant la o școală gimnazială este de 2800 de lei.
Citește și: Cât câștigă un tinichigiu auto în 2023. Aproape 3.000 de posturi sunt libere pentru acest job