Ciolacu și Iohannis, mesaje de interes major după începerea negocierilor de aderare la UE a Moldovei și Ucrainei

Președintele

Klaus Iohannis și premierul Marcel Ciolacu sunt de acord cu decizia Comisiei Europene de recomandare a negocierilor de aderare a R. Moldova şi Ucrainei la blocul comunitar. Pașii pentru aderare sunt din ce în ce mai mari.

Ciolacu și Iohannis, mesaje de interes major după începerea negocierilor de aderare la UE a Moldovei și Ucrainei

„Salut recomandările istorice ale Comisiei Europene de deschidere a negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina. E o recunoașterea pe deplin meritată a eforturilor lor de reformă cuprinzătoare. România sprijină ferm o decizie a UE în acest an.

Salut, de asemenea, recomandările Comisiei de a acorda Georgiei statutul de candidat, înțelegând că sunt luați o serie de pași și de a deschide negocierile de aderare cu Bosnia și Herțegovina odată ce este atins gradul necesar de conformitate cu criteriile de aderare”, a spus Iohannis.

Ce spune premierul Marcel Ciolacu:

„Salut recomandarea Comisiei Europene privind Ucraina și Moldova, de a începe discuțiile formale de aderare la UE. Guvernul României va fi un partener de încredere pentru Ucraina și Moldova în acest proces și sper într-o decizie pozitivă a liderilor UE în decembrie”, a conchis Ciolacu.

Contextul informației

Comisia Europeană recomandă Consiliului European să deschidă negocierile de aderare cu Republica Moldova şi Ucraina, având în vedere rezultatele obţinute de cele două ţări, după ce Chişinăul şi Kievul vor adopta unele reforme esenţiale, a anunţat miercuri preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. În ceea ce priveşte Georgia, executivul european este de părere că poate primi statutul de ţară candidată la aderare, relatează News.ro.

Conform raportului Comisiei Europene, Moldova a îndeplinit 6 din cei 9 paşi în care i s-a indicat ce se aşteaptă de la o ţară candidată.

„Moldova a înregistrat progrese importante în ceea ce priveşte îndeplinirea celor 9 jaloane prevăzute în avizul Comisiei privind cererea de aderare a Moldovei la UE. A lansat o reformă cuprinzătoare a justiţiei în urma recomandărilor Comisiei de la Veneţia, inclusiv prin evaluarea judecătorilor şi procurorilor proeminenţi.

Ţara şi-a reformat organismele anticorupţie şi a crescut numărul de anchete şi de condamnări în cazurile de corupţie. Moldova a adoptat un plan de acţiune pentru dez-oligarhizare, pe care îl pune în aplicare conform unor termene stabilite. O nouă legislaţie privind instituirea unui mecanism de confiscare contribuie la combaterea criminalităţii organizate. Ţara a adoptat o strategie privind administraţia publică şi urmează reforma la toate nivelurile. Aceasta a depus eforturi pentru a-şi reforma gestionarea finanţelor publice şi a adoptat o legislaţie pentru a reforma achiziţiile publice.

Moldova a sporit participarea societăţii civile la procesul decizional şi a consolidat protecţia drepturilor omului”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

Ursula von dar Leyen a recunoscut că Moldova se confruntă cu dificultăţi fără precedent după invadarea Ucrainei – numărul uriaş de refugiaţi, inflaţia, ameninţările asupra aprovizionării cu energie, violarea spaţiului aerian şi multe alte acţiuni ostile hibride din partea Rusiei – însă a precizat că este clară dorinţa acesteia de a fi membră a familiei europene şi a arătat că poate face progrese rapide.

În ceea ce priveşte Ucraina, „decizia de acordare a statutului de candidat la UE a creat o puternică dinamică de reformă, în ciuda războiului în desfăşurare, cu un sprijin puternic din partea populaţiei ucrainene.

Guvernul şi parlamentul ucrainean au dat dovadă de hotărâre, înregistrând progrese substanţiale în ceea ce priveşte îndeplinirea celor 7 etape prevăzute în avizul Comisiei Europene privind cererea de aderare a Ucrainei la UE. Ucraina a instituit un sistem transparent de preselecţie pentru judecătorii Curţii Constituţionale şi a reformat organismele de guvernanţă judiciară.

Ea şi-a continuat şi dezvoltat anchetele şi condamnările pentru corupţie la nivel înalt şi şi-a consolidat cadrul instituţional. Ucraina a luat măsuri pozitive în cadrul unui efort mai amplu şi sistemic de combatere a influenţei oligarhilor. De asemenea, ţara şi-a demonstrat capacitatea de a înregistra progrese în ceea ce priveşte alinierea la acquis-ul UE, chiar şi pe timp de război” – menţionează comunicatul Comisiei.

Georgia este țară candidată

În ceea ce priveşte Georgia, Comisia recomandă acordarea statutului de ţară candidată la aderare.

Georgia ceruse acest statut încă din vara anului 2022, odată cu Republica Moldova şi Ucraina, dar Comisia, care a acordat acest statut în cazul ultimelor două ţări, a decis atunci că Tbilisi trebuie să îndeplinească unele reforme înainte de a convinge că merită să fie candidată la aderarea la UE. „În cazul Georgiei, având în vedere rezultatele obţinute, Comisia recomandă Consiliului să acorde Georgiei statutul de ţară candidată, cu condiţia să se ia o serie de măsuri”, se spune în comunicatul Comisiei Europene.

Vezi și: Ministrul Agriculturii prezintă imagini cu ofertele din magazine: „Au scăzut prețurile și deja ne gândim la sărbătorile de iarnă”

„În ultimele luni, Georgia a luat măsuri de consolidare a angajamentului cu UE şi a accelerat ritmul reformelor. Pentru a aborda cele douăsprezece priorităţi identificate în avizul Comisiei privind cererea sa de aderare, Georgia a adoptat acte legislative şi acţiuni de politică privind egalitatea de gen, combaterea violenţei împotriva femeilor şi a criminalităţii organizate, precum şi în ceea ce priveşte luarea în considerare a hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului.

A fost propusă o reformă judiciară, deşi este încă necesară o reformă holistică a Consiliului Superior al Justiţiei. Georgia a transmis Comisiei de la Veneţia legile, precum şi planul său de acţiune pentru dez-oligarhizare, în vederea obţinerii unui aviz. A fost adoptată o strategie privind protecţia drepturilor omului şi se elaborează în prezent un plan de acţiune. A fost încheiat un memorandum de cooperare cu reprezentanţii societăţii civile. Construirea unui consens politic puternic între partide va contribui la ameliorarea polarizării şi la accelerarea parcursului său european”, arată Comisia Europeană.

Comisia Europeană a adoptat miercuri Pachetul de extindere 2023, care oferă o evaluare detaliată a stadiului actual şi a progreselor înregistrate de Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia şi, pentru prima dată, Ucraina, Republica Moldova şi Georgia pe drumul lor spre aderarea la Uniunea Europeană.

Raportul se concentrează pe progresele înregistrate în punerea în aplicare a reformelor fundamentale, precum şi pe oferirea de orientări clare cu privire la priorităţile viitoare în materie de reformă. Aderarea este şi va rămâne un proces bazat pe merit, care depinde în totalitate de progresele obiective realizate de fiecare ţară, menţionează comunicatul Comisiei Europene.

„Extinderea este o politică vitală pentru Uniunea Europeană. Completarea Uniunii noastre este o chemare a istoriei, perspectiva naturală a Uniunii noastre. Finalizarea Uniunii noastre are, de asemenea, o puternică logică economică şi geopolitică. Extinderile anterioare au demonstrat beneficiile enorme atât pentru ţările candidate, cât şi pentru UE. Cu toţii avem de câştigat”, a declarat preşedinta Comisiei Europene.

Bosnia și Herțegovina mai au de așteptat

Cât despre priveşte Bosnia şi Herţegovina, Comisia recomandă deschiderea negocierilor de aderare odată ce se va atinge gradul necesar de conformitate cu criteriile de aderare. Această ţară trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a îndeplini priorităţile-cheie stabilite în avizul Comisiei privind cererea sa de aderare la UE, a anunţat Executivul european.

Comisia Europeană reaminteşte că va monitoriza în permanenţă progresele şi conformitatea în toate domeniile legate de deschiderea negocierilor şi va prezenta un raport Consiliului cel târziu în martie 2024.

„În Bosnia şi Herţegovina, statutul de ţară candidată de anul trecut a adus o dinamică pozitivă de care aveam mare nevoie. Un nou guvern a fost înfiinţat rapid după alegeri şi a început să pună în aplicare reformele, în special prin modificările care introduc controale de integritate în sistemul judiciar. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare.

Printre acestea se numără adoptarea unor reforme importante în domeniul statului de drept şi al sistemului judiciar, precum şi continuarea reformelor constituţionale şi electorale, care sunt de maximă prioritate pentru a asigura drepturi egale pentru toţi cetăţenii.

De asemenea, este important să se păstreze ordinea constituţională a ţării. Măsurile secesioniste şi autoritare introduse în entitatea Republika Srpska nu sunt în conformitate cu parcursul UE. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru ca Bosnia şi Herţegovina să îndeplinească priorităţile-cheie stabilite în avizul Comisiei privind cererea sa de aderare. Prin urmare, Comisia recomandă deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Bosnia şi Herţegovina odată ce va fi atins gradul necesar de conformitate cu criteriile de aderare”, punctează comunicatul executivului de la Bruxelles.

Vezi și:Vezi și: Sprijin de la stat pentru români. „Se acordă vouchere de 72.500 de lei”