România este între ciocan și nicovală. Statul român trebuie să crească de urgență vârsta de pensionare, altfel riscă să piardă banii de la Uniunea Europeană, relatează antena3.ro. Comisia Europeană pune presiune în acest sens.
Numărul pensionarilor speciali este în creștere în România, iar în tot acest timp, Comisia Europeană cere creșterea vârstei de pensionare cât mai repede. În caz contrar, statul român pierde banii de la UE. Pe lângă acest obiectiv, România mai are o luptă grea de dus pentru a nu pierde finanțarea: să reducă cheltuielie.
Citește și despre următorul subiect: Pensii 2023. Când își pot primi banii pensionarii pe care poștașul nu-i găsește acasă. Anunț de ultimă oră al ministrului Marius Budăi
Vârsta de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și 63 pentru femei în prezent, în România. Există anumite categorii de salariați care se pot pensiona de la vârste mult mai mici decât cele menționate. Obiectivul de a egaliza vârsta de pensionare între femei și bărbați este trecut în PNRR.
Marți, Consiliul Superior al Magistraturii a adresat o scrisoare Comisiei Europene, cu privire la proiectul de lege despre pensia de serviciu a magistraților. CSM spune că sistemul judiciar „înțelege și sprijină” inițiativa legislativă care are în vedere eliminarea inechităților din cadrul sistemului. Condiția pusă la dispoziție se referă ca normele legale luate în considerare să stabilească o perioadă de tranziție sau o aplicare etapizată adecvată. Astfel, chiar dacă indemnizațiile din această categorie ar fi reduse, totul s-ar întâmpla treptat.
Consiliul își arată îngrijorarea în scrisoarea adresată Comisiei Europene, cu privire la modul în care ar putea ajunge să fie modificat proiectul de act normativ, „care contravine atât recomandărilor formulate în cadrul mecanismului privind statul de drept, cât şi obiectivelor stabilite de Mecanismul de redresare şi rezilienţă, cu scopul de a garanta independenţa sistemului judiciar, sporind calitatea şi eficienţa acestuia”.
Consiliul Superior al Magistraturii spune că este „imperativ” să regândească metoda etapizată propusă prin stabilirea unor intervale raționale de implementare a noilor dispoziții, în așa fel încât creșterea vârstei de pensionare, cu un minim de 12 ani, să se facă treptat, pe o perioadă mult mai lungă decât cea propusă inițial. Astfel, speranța legitimă a beneficiarilor nu ar fi afectată și nu s-ar crea situații discriminatorii între profesioniștii cu o vechime asemănătoare în sistemul judiciar, dar cu vârste biologice diferite.