Reprezentanții la nivel tehnic ai Comisiei Europene au respins măsurile fiscale pentru reducerea deficitului bugetar, propuse luni și marți de ministrul finanțelor, Marcel Boloș, ca fiind insuficiente. Astfel că, Comisia Europeană a cerut măsuri suplimentare, potrivit surselor guvernamentale G4Media.
De asemenea, Guvernul respinge însă categoric sugestia Comisiei de a crește TVA până la 21% sau de a elimina cota redusă de TVA de la alimente.
Vineri va avea loc o discuție între Comisia Europeană și Marcel Ciolacu cu președinta Ursula von der Leyen și vicepreședintele Valdis Dombrovskis. Premierul României se va prezenta în cadrul întâlnirii cu aceeași propunerea prezentată și de Boloș, în speranța că va determina o decizie politică de acceptare a măsurilor necesare pentru reducerea deficitului bugetar.
Mai mult decât atât, ceea ce vrea să obține Marcel Ciolacu de la Comisia Europeană este acceptul ca România să poată depăși deficitul bugetar asumat de 4,4% din PIB până la nivelul de 5,5% din PIB.
O eventuală decizie politică a Comisiei Europene de acceptare a măsurilor asumate de guvern ar duce la deblocarea situației. În caz contrar, Comisia Europeană are instrumentele de a propune stoparea unor fonduri europene destinate României până când țara va reintra pe traiectoria asumată de reducere a deficitului.
Principalele creșteri de taxe și impozite și reduceri de cheltuieli cu care Guvernul merge la Bruxelles sunt:
– eliminarea facilităților fiscale pentru salariații din IT (care vor plăti impozit pe venit), agricultură și construcții (care vor plăti contribuțiile de sănătate)
– supraimpozit de 1% pe cifra de afaceri a marilor companii
– supraimpozit pe locuințele care depășesc, cumulat, valoarea de 500.000 de euro
– creșterea plafonului pentru microintreprinderi
– eliminarea plafonului de TVA de 5% pentru mai multe produse și servicii
– desființarea a 200.000 de posturi neocupate din administrație
– desființarea unor posturi de șefi din administrație
– scăderea cheltuielilor în administrația locală (primării și consilii județene)
– creșterea redevențelor pentru anumite resurse naturale
– tăieri de costuri la companiile de stat și instituțiile autonome (BNR, ASF, ANRE, Consiliul Concurenței – etc.)