Compensarea facturilor la energie se aplică indiferent de natura acesteia, fie că vorbim despre energie electrică, energie termică centralizată, gaze, butelie, lemne pentru foc, păcură, peleţi şi alte materiale de încălzire. De acest sprijin beneficiază aproximativ 2,8 milioane de gospodării vulnerabile.
Potrivit actului normativ, sunt considerate vulnerabile categoriile de persoane şi familii care au un venit pe membru de familie sub 2.000 de lei, la care se adaugă şi condiţiile de vârstă corelate cu capacitatea de muncă.
Bugetul pentru compensarea preţurilor la energie pentru persoanele vulnerabile este de 4 miliarde de lei şi are ca sursă de finanţare fonduri externe nerambursabile prin bugetul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), potrivit regulilor de eligibilitate stabilite prin Programul operaţional „Capital uman”, Programul operaţional regional, Programul operaţional „Capacitate administrativă”, Programul operaţional ‘Competitivitate’, precum şi prin Programul operaţional „Infrastructură mare” pentru perioada de programare 2014 – 2020, în limita economiilor care sunt identificate la nivelul acestora şi a sumelor care sunt considerate în risc de dezangajare în cadrul perioadei de programare 2014 – 2020.
La finaluol lunii martie, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, spunea că, potrivit datelor analizate de Eurostat în trimestrul al treilea al anului 2023, România s-a clasat pe locul cinci în ceea ce privește prețul curentului electric și pe locul patru în ceea ce privește prețul gazului în Uniunea Europeană, folosind cadrul schema actuală de compensare/plafonare.
„Poate că experienţa fiecărui român cu domeniul energetic este în principal legată de facturile pe care le primeşte la finalul lunii. Suntem pe actuala schemă de compensare/plafonare cu al cincilea cel mai ieftin curent electric, energie electrică, din Uniunea Europeană – şi al patrulea cel mai ieftin gaz din Uniunea Europeană. Sunt date Eurostat din trimestrul III. Sigur, ele nu au făcut ştiri. Ştiri fac facturile mari, lucrurile care par că nu merg în direcţia potrivită în România. Dar, actuala schemă de compensare/plafonare a reuşit să păstreze lucrurile într-o stabilitate şi la un nivel rezonabil pentru majoritatea clienţilor finali”, spunea Sebastian Burduja.