Controverse la TNB. Patriarhia Română a exprimat un punct de vedere ferm cu privire la piesa de teatru „Proorocul Ilie” care se joacă la Teatrul Național din București, având o poziție critică față de modul în care sunt folosite simbolurile religioase creștine în cadrul spectacolului. Instituția a declarat că „a luat act cu mâhnire” de „utilizarea defăimătoare a simbolurilor religioase”, considerând că orice manifestare culturală trebuie să respecte sensul sacru al acestora, fără a le distorsiona sau a le folosi în mod inadecvat, potrivit Antena 3 CNN.
Te-ar mai putea interesa și: Cât a ajuns să coste un mic la terasele din Obor, în 2025. Este cel mai popular loc din Capitală
Patriarhia a spus că respectarea simbolurilor religioase este esențială nu doar pentru credincioși, ci și pentru întreaga cultură spirituală a lumii, într-o perioadă în care secularizarea este tot mai prezentă și în care adesea se interpretează viața spirituală fără discernământ. De asemenea, instituția religioasă a făcut apel la organizatorii manifestărilor culturale să păstreze valoarea spirituală și culturală a simbolurilor religioase, subliniind că acestea trebuie tratate cu respect și să nu fie folosite pentru a deforma sensul lor liturgic.
„Orice manifestare culturală este benefică şi educativă în măsura în care respectă, fără a deforma, simțul sacrului. Folosirea simbolurilor religioase în mod inadecvat, fără a prețui înțelesul lor liturgic şi moștenirea lor spirituală pentru istoria şi cultura universală, nu poate reprezenta o valorificare creștină a acestora”, se arată în comunicat.
„Prin urmare, luăm act cu mâhnire de utilizarea defăimătoare a simbolurilor religioase creștine în timpul interpretării piesei de teatru ‘Proorocul Ilie’ şi sperăm ca, pe viitor, manifestările culturale să continue să respecte dimensiunea sacră a acestora, fără a prejudicia în vreun fel valoarea lor spirituală”, se mai spune în documentul citat.
Pe de altă parte, piesa „Proorocul Ilie” (sau „Profetul Ilya”) de Tadeusz Slobodzianek, regizată de Botond Nagy, prezintă povestea unui bărbat excentric din Polonia, Eliasz Klimowicz, care, în perioada anilor ’30-’40, s-a autoproclamat profetul biblic Ilya și a fondat un Nou Ierusalim într-o așezare numită Wierszalin. Această poveste se bazează pe studiile sociologului Wlodzimierz Pawluczuk, care a cercetat fenomenul religios legat de figura acestui „profet”. Piesa este caracterizată de un stil provocator și obraznic, fiind descrisă ca o „poveste de necrezut”, cu scene și personaje pline de contrast între comic și durere.
Regizorul Botond Nagy subliniază că spectacolul este o lucrare provocatoare, care tratează teme adânci, iar scena este construită într-un mix de lumină și întuneric, aducând atât momente de umor, cât și de tragism. Totodată, în descrierea piesei, se sugerează că „Proorocul Ilie” nu este doar o piesă despre un bărbat care încearcă să schimbe lumea, ci și o reflecție asupra modului în care oamenii își impun visurile asupra realității, chiar și atunci când acestea sunt extrem de controversate.
„Proorocul Ilie” se bazează pe informațiile publicate de Wlodzimierz Pawluczuk, sociolog și cercetător în domeniul religiei.
Acesta a descris fenomenul profetului Ilya într-un studiu din 1974, centrat pe figura lui Eliasz Klimowicz, un bărbat excentric, care a trăit în regiunea Bialystok din nord-estul Poloniei în anii ’30 – ’40.
Klimowicz, care avea o singură carte – Biblia – şi dobândise tot ce știa despre lume din informații aflate prin viu grai, s-a autoproclamat profetul biblic Ilya. El a construit o biserică ortodoxă într-o așezare numită Wierszalin, unde a fondat un Nou Ierusalim și a adunat curând un grup de adepți devotați.
Povestea lui Ilya este şi povestea unui grup de oameni care au dorit să schimbe lumea încercând să-şi impună visele în realitate, se arată în descrierea spectacolului.
Pentru regizorul Botond Nagy, „Proorocul Ilie” este „un text provocator şi obraznic”, „o povestire de necrezut în 14 scene, cu 14 personaje”.
Potrivit descrierii furnizate chiar de TNB, regizorul spune „o poveste dură”, pe care o îmbracă într-o imagine „axată pe lumină”.
„Totul este foarte comic şi, în același timp, foarte dureros”, spune TNB.
Te-ar mai putea interesa și: Despăgubiri pentru zboruri întârziate: Drepturile tale și cum să le revendici