În discuție au fost aduse și nivelurile salariale de pe piața forței de muncă, unde remunerația angajaților din IT poate ajunge, conform datelor analizate de grupul de lucru, și la 15.700 – 44.000 lei brut pentru funcția de „arhitect IT”. Spre comparație, salariul președintelui Klaus Iohannis este de 24.960 lei brut.
Întrucât specialiștii IT sunt la mare căutare pe piața muncii, statul are tot interesul să plătească salarii competitive, pentru a putea angaja oameni competenți. Creșterea puternică a salariilor bugetarilor cu această specialitate poate pune presiune și pe mediul privat, care ar trebui să vină cu măsuri suplimentare pentru a-și păstra angajații din prezent.
Aparatul de stat are nevoie disperată de digitalizare, după cum a declarat recent ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja. În acest sens, factorii de decizie din administrația publică iau în considerare angajarea și, mai ales, păstrarea a cât mai multor specialiști în IT.
Inclusiv în PNRR sunt prinse foarte multe proiecte de digitalizare a administrației, la care trebuie efectiv să și lucreze specialiști în domeniu.
Te-ar putea interesa și: Salarii de până la 40.000 lei în IT în România. Cine sunt cei mai bine plătiţi angajaţi din domeniu şi care sunt salariile în marile oraşe
Pe de altă parte, autoritățile se confruntă cu problema grilei de salarizare din cadrul aparatului de stat. Statul nu poate angaja pe un salariu de 5.000 de lei, spre exemplu, un programator care în sectorul privat ar câștiga de trei ori mai mult. Acesta este motivul pentru care reprezentanți ai instituțiilor de stat discută modificarea grilei, în scopul atragerii și păstrării de specialiști.
Partea mai puțin bună a acestui proiect este că ar poate deschide calea către abuzuri și un sistem în care un număr (tot mai) mare de persoane din sistemul public să primească astfel de salarii nejustificat. De exemplu, inclusiv în instituții cum sunt cele ale polițiilor locale vor putea fi persoane încadrate în această specializare.
Conform surselor Profit.ro, discuțiile vizează acum definirea funcțiilor și stabilirea salariului minim brut de bază, aspecte precum introducerea a trei categorii de nivel profesional – junior, middle și senior – similar cu mediul privat, precum și introducerea unei evaluări suplimentare pentru acești angajați, pe criterii legate de specialitatea lor.
În cazul în care nu ar obține rezultate bune la evaluare, angajații ar urma să piardă din gradul profesional.
Citește și: Salariul mediu net a crescut chiar și în 2022. În ce domenii s-au raportat cele mai mari salarii
Pentru a se asigura că specialiștii din IT nu vor migra spre sectorul privat, factorii de decizie analizează posibilitatea ca aceia care renunță la locul de muncă din sistemul public înainte de un anumit număr de ani să fie nevoiți să returneze statului salariile calculate pe câțiva ani.
O astfel de abordare ar putea fi determinată de investițiile destul de mari pe care statul, ca angajator, ar trebui să le facă periodic în pregătirea profesională a acestor angajați.
Deficitul mare de programatori buni în rândul angajaților statului se vede cel mai bine la instituțiile care lucrează cu populația și firme.
Serviciile IT ale ANAF sunt asigurate în prezent de Centrul Național pentru Informații Financiare (CNIF), din subordinea Ministerului Finanțelor. Centrul a fost înființat în urmă cu mai mulți ani pentru a asigura resurse IT pentru Finanțe, ANAF și alte instituții subordonate.
Deși proiectul a fost unul bun, are chiar și în prezent un deficit semnificativ de personal, deoarece nu a reușit să atragă programatori buni pe salarii și program de funcționari publici.