Conform declarațiilor lui Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României, instituția ar putea amâna prima reducere a costului creditului în ultimii trei ani. Motivul principal îl constituie faptul că inflația nu își încetinește ritmul atât de rapid pe cât s-a anticipat, iar riscurile asociate rămân considerabile. Această informație a fost comunicată într-un interviu acordat pentru Bloomberg și transmis de Agerpres.
În luna februarie, oficialii BNR sugerau că ar putea urma exemplul altor bănci centrale din regiune și să inițieze un proces de relaxare a politicii monetare, începând chiar din luna mai. Cu toate acestea, ultimul comunicat al BNR subliniază că ritmul încetinirii creșterii prețurilor în acest an va fi mai lent decât s-a anticipat anterior.
“Trebuie să vedem cel puţin două luni consecutive de progrese substanţiale în ceea ce priveşte dezinflaţia, înainte de a putea să începem relaxarea. În martie au fost înregistrate progrese bune, însă în februarie nu. La acest moment, nu este deloc clar dacă condiţiile vor permite începutul procesului de normalizare în luna mai”, a spus Cristian Popa.
Cristian Popa a subliniat că este necesară o perioadă de cel puțin două luni consecutive de scădere semnificativă a inflației înainte ca procesul de relaxare să poată începe. Deși luna martie a înregistrat progrese notabile în acest sens, februarie nu a reflectat aceeași tendință. În prezent, este incert dacă condițiile vor permite demararea procesului de normalizare în luna mai.
Rata anuală a inflației în România a înregistrat o ușoară încetinire la 6,6% în martie, față de 7,2% în februarie. Cu toate acestea, această cifră rămâne ușor peste estimarea BNR de 6,5% pentru primul trimestru și continuă să fie una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.
Conform ultimelor prognoze ale BNR, ritmul de creștere al prețurilor este estimat să scadă la 4,7% până la finalul anului. Totuși, oficialii BNR au atras atenția în repetate rânduri asupra riscurilor politice și fiscale, precum și asupra incertitudinilor geopolitice care ar putea influența această prognoză.
Guvernul condus de premierul Marcel Ciolacu se confruntă cu dificultăți în reducerea deficitului bugetar, care este prognozat să ajungă la 5% din PIB în 2024, și s-ar putea să dureze mai mulți ani pentru a reveni la limitele impuse de Uniunea Europeană. În plus, în România vor avea loc patru runde de alegeri în acest an, iar există presiuni pentru majorarea pensiilor și salariilor.
Cristian Popa a subliniat că politicile fiscale, politica veniturilor și evoluțiile de pe piața muncii vor reprezenta provocări semnificative în perioada următoare.