Europa se află într-o situație critică. Toți indicatorii importanți au înregistrat scăderi istorice începând cu 2022. Piața muncii din Uniunea Europeană a rămas tensionată, cu un deficit ridicat de forță de muncă, informează ziare.com.
Piața muncii din Uniunea Europeană a rămas tensionată. Deficitul de forță de muncă este ridicat și persistent. În tot acest timp, România se află printre țările cu cea mai mică rată a locurilor de muncă vacante și o rată a șomajului sub media UE.
Raportul de Ocupare și Evoluții Sociale în UE arată că situația locurilor de muncă se va agrava în următorii ani. Totul se va întâmpla pe fondul tranziției verde și cea digitală, cuplate cu necesarul de personal calificat pentru industrii.
Șomajul rămâne o provocare majoră pentru Europa, în ciuda faptului că rata în rândul tinerilor a scăzut cu două puncte procentuale, de la 16.7%, la 14.5%. Totodată, la un nivel istoric se află și rata locurilor de muncă vacante, singurul indicator care arată deficitul de personal și gradul de tensionare din piața muncii.
Rata locurilor de muncă vacante la nivel european a suferit o creștere constantă după criza financiară. A ajuns la 2.2% în 2019, dar a coborât până la 1.7% în timpul pandemiei COVID-19, moment în care a intrat pe trend ascendent accelerat, ajungând la 2,3% în 2021, iar ulterior, urcând până la 2,9% în 2022 – cea mai mare valoare înregistrată până în prezent.
Conform raportului Comisiei, creșterea s-a diminuat în a doua jumătate a anului 2022. Rata locurilor de muncă vacante s-a stabilizat la 2.9% în trimestrul patru. Cele mai mari rate au fost observate în Țările de Jos (4,9%), Belgia, Austria (4,8% pentru fiecare) și Cehia (4,7%). Pe de altă parte, cele mai scăzute niveluri au fost înregistrate în România, Bulgaria și Spania (fiecare cu 0,9%), singurele din UE cu procente sub 1%, de aproape trei ori sub media europeană, de 2,9%.
România a continuat și în primul trimestru din 2023 să fie unul dintre statele membre cu cea mai detensionată piață de muncă. Rata locurilor de muncă vacante a crescut în trei state membre și a scăzut în alte 16, inclusiv România.
Te-ar putea interesa și: Momente istorice pe piața muncii din România! Motivul pentru care un sfert din angajați își caută de urgență joburi noi în 2023