Un raport recent realizat de World Vision România scoate la iveală o realitate alarmantă în educația românească, care se află într-un punct critic, cu riscuri grave pentru viitorul economiei și al dezvoltării țării. Generațiile Alpha și Z, care acum sunt elevi, nu doar că se distanțează tot mai mult de învățătura școlară, dar acest comportament ar putea dezechilibra complet piața muncii în următorii ani. Este un semnal de alarmă serios privind efectele pe termen lung ale acestui fenomen asupra economiei, dar și asupra nivelului de dezvoltare al României, potrivit bugetul.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Cum îi ajută un profesor pe elevii corigenți să ia nota maximă la Evaluarea Națională și Bacalaureat
foto: elevi
Raportul „Bunăstarea copiilor din mediul rural” relevă date devastatoare, subliniind faptul că 4 din 10 copii de gimnaziu nu doresc să meargă la liceu și preferă să se oprească după terminarea celor 8 clase, pentru a urma cursuri de calificare. Aceste tendințe sunt predominante în rândul elevilor din generațiile Z și Alpha. Acest comportament, care pare a fi o regresie față de eforturile anterioare de a promova educația și studiile superioare, este un semnal că învățământul românesc nu răspunde nevoilor și așteptărilor noilor generații.
Mai grav, studiul arată că 2 din 10 copii nu sunt ajutați niciodată la teme de părinți, ceea ce reflectă o problemă profundă a sistemului educațional, mai ales în mediul rural. Mulți dintre acești părinți nu au nici ei o educație corespunzătoare și se află într-o situație economică precară, fiind nemulțumiți de rezultatele școlii, fără a încuraja progresul copiilor lor. În loc să susțină educația, aceștia ajung, într-o proporție enormă, să descurajeze școala.
Mediul rural, unde mulți copii își petrec copilăria, este marcat de lipsuri grave. Multe școli nu au toalete moderne, nu dispun de săpun sau dezinfectant, iar bănci de școală sunt deteriorate. În plus, mulți dintre profesori nu au obținut note suficiente la titularizare și sunt slab pregătiți, iar resursele pentru educație sunt minime. Aceste condiții fac ca procesul educațional să fie extrem de dificil, iar copiii din familii sărace, care nu au bani pentru rechizite sau haine noi, trăiesc o copilărie lipsită de grijă, ceea ce le afectează negativ dorința de a învăța și de a merge mai departe în educație.
Astfel, tot ce își doresc acești copii este să termine câteva clase și să găsească un loc de muncă pentru a-și ajuta familia, pentru a putea supraviețui. Această realitate este în contrast total cu idealurile și planurile politice din educație, inclusiv „România Educată”, care rămân doar pe hârtie, fără a avea un impact pozitiv asupra celor care ar trebui să beneficieze cel mai mult de pe urma acestora.
Provocarea este mare, iar viitorul depinde de măsurile care vor fi luate de autoritățile educaționale, inclusiv de ministrul actual, Daniel David. Dacă nu se va interveni rapid și eficient pentru a îmbunătăți condițiile de învățământ și pentru a sprijini elevii și familiile din mediul rural, riscul este ca România să ajungă o țară cu o majoritate de muncitori necalificați, fără studii superioare, care vor perpetua acest cerc vicios de sărăcie și lipsă de educație.
Te-ar mai putea interesa și: Elevii intră de azi într-o minivacanță de Ziua Principatelor Române. Când începe vacanța mobilă din februarie pentru fiecare județ