Testele antidrog rapide folosite de polițiști în cazul șoferilor bănuiți că au consumat substanțe interzise sunt orientative și nu reprezintă o certitudine. O spun chiar specialiștii, care atrag atenția asupra unor medicamente ce pot influența rezultatul drug-test, şi o confirmă statisticile oficiale.
Printre afecțiunile numite de medici și care se tratează cu medicamente ce pot altera rezultatele drug-test se numără diabetul de tip 2, hipertensiunea arterială, dar și alergiile și rinitele alergice.
Dr. Cristian Paparău, medic primar Medicină Legală, a vorbit la emisiunea Doctor de bine despre aceste medicamente. În condițiile în care peste două milioane de români suferă de diabet de tip 2, aceștia sunt avertizați cu privire la ce trebuie să facă dacă li se cere un test antidrog.
”Vorbim despre metformin, este un antidiabetic utilizat frecvent de populația României. Poate da o reacție fals-pozitivă la amfetamină, pozitiv pentru amfetamină la un eventul drug-test în trafic”, a explicat doctorul pentru sursa citată.
Diabetul de tip 2 nu este singura afecțiune despre care medicul a vorbit. Cei șapte milioane de români diagnosticați cu hipertensiune arterială folosesc tratamente pe bază de labetalol:
”Când vorbim despre antihipertensive, vorbim despre labetalol, folosit în tratamentul hipertensiunii arteriale și a tulburărilor de ritm cardiac. Poate da un rezultat fals pozitiv la amfetamină”, dezvăluie Dr. Paparău.
Avertisment și pentru șoferii care se tratează de alergii
Pentru că se apropie cu pași repezi sezonul alergiilor, medicul a avertizat și în ceea ce privește antihistaminicele. Se știe că medicamentele antihistaminice, dar și medicamentele antialergice reduc simptomele neplăcute ale alergiilor de sezon sau din tot anul, cum ar fi alergia la acarieni.
Administrate pentru simptomele alergice, cele două tipuri de medicamente pot da și ele rezultate fals-pozitive la amfetamine. Testele rapide anti-drog, care se folosesc în cazul șoferilor, au markeri care se pot lega și de substanțe asemănătoare chimic.
Medicul spune că cei care urmează un tratament precum cele descrise sunt sfătuiți să refuze pur și simplu testarea și să ceară recoltarea de probe biologice: ”Dacă o astfel de persoană ia un astfel de tratament, ar fi bine totuși să refuze testarea în trafic, e dreptul lui să i se recolteze probe biologice într-o unitate de primiri urgențe sau într-o instituție medico-legală.
Este legal, nu e nicio problemă, iar polițistul e obligat să vă conducă la o instituție, unde să vi e recolteze probe de sânge sau de urină. Repet, când vorbim despre teste fals-pozitive, ar fi bine ca oamenii să știe și să se ferească de o situație neplăcută generată de lipsa permisului, de deschiderea unui dosar penal, deschis până apar rezultatele finale și care, da, se va închide, dar poate dura luni de zile”, a conchis Dr. Cristian Paparău.
„Testarea șoferilor în trafic trebuie să îndeplinească o serie de deziderate, precum să ofere rezultate rapide, imediat disponibile, prin metode ușor de utilizat de personal nespecializat și cu rata decentă de siguranță a rezultatelor. Aceste deziderate pot fi obținute, însă, doar prin efectuarea unor teste de orientare sau prezumtive. În practica națională și internațională, există multe cazuri în care rezultatele pozitive ale testelor rapide nu sunt confirmate atunci când ele sunt analizate cu o tehnică mai sensibilă și mai specifică, cum este cea utilizată de către laboratoarele de toxicologie din cadrul sistemului medico-legal”, se arată în comunicat.
Printre motivele erorilor drug-testelor se numără „existența a numeroase substanțe care nu sunt incluse pe lista de substanțe interzise, dar care pot da reacții fals pozitive”, spune CSML, care indică și substanțele:
Toate aceste reacții fals pozitive, depistate de poliție în trafic, pot fi infirmate ulterior la INML prin analiza toxicologică pe probe de sânge și urină, arată CSML.
„Testele rapide utilizate în cadrul Poliției Române sunt teste rapide de screening sau de orientare și nu sunt teste de diagnostic sau de certitudine, așa cum sunt analizele efectuate în cadrul INML sau IML, iar în cazul unui rezultat pozitiv, în mod obligatoriu acesta trebuie confirmat și prin alte metode de investigație”, se mai precizează în comunicat.
Pentru mărirea acurateței au fost achiziționate ultimele generații de echipamente Drug-test, folosite și de Poliția din alte țări, „astfel încât să fie redusă, atât cât permit aceste metode, rata de testare fals pozitivă sau fals negativă”, iar noile echipamente le vor înlocui „în următoarea perioadă pe cele vechi încă existente”.
Problema identificării noilor tipuri de droguri este o altă dificultate cu care se confruntă INML, inclusiv din cauza costurilor ridicate, spune CSML, potrivit Libertatea.
„Instituțiile medico-legale se confruntă cu probleme deosebite de logistică determinate de creșterea exponențială a numărului de solicitări de efectuare a testelor pentru substanțe psihoactive și de apariție a unor noi substanțe psihoactive, a căror determinare necesită echipamente de înaltă performanță, extrem de costisitoare”, a transmis CSML, care a subliniat că au fost cerute repetat echipamente ultraperformante, care să identifice și substanțe psihoactive noi, dar acestor solicitări „nu li s-a răspuns pozitiv până în momentul de față”.