Deficitul bugetar la sfârşitul anului 2023 riscă să depăşească 6% din PIB dacă Executivul nu ia urgent măsuri, ceea ce ar constitui un regres faţă de nivelul de 5,7% din PIB înregistrat în 2022, atrage atenția economistul-şef al Băncii Naţionale a României Valentin Lazea. În opinia sa, neluarea vreunei măsuri nici în 2023, nici în 2024 va face din România „următorul candidat la o asistenţă din partea FMI şi la o eventuală suspendare a fondurilor din partea Comisiei Europene”.
Primele schimbări în vederea acoperirii găurii de la buget discutate în coaliția de guvernare îi vizează pe cei care sunt, în prezent, scutiți de plata contribuției la sănătate, spune ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.
Aproximativ 900.000 de români se află în această situație. Este vorba despre angajații din construcții și industria agroalimentară, care, în momentul de față, nu plătesc contribuția la asigurările de sănătate, de 10% din salariul brut.
„Nu mai putem bălti în aceste facilități fiscale, dar și în zona acestor impozite indirecte, mai ales pe consum, pentru ca mai apoi să avem problemele de fond, pe marile servicii publice. E nedrept, din această perspectivă, ca alții în locul tău să plătească această contribuție la asigurările sociale de sănătate, e un minim de decență în a asigura un sistem contributiv la asigurările de sănătate”, a declarat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, la Știrile Pro TV.
În ceea ce privește accizele, tendința în UE este aceea de reducere a lor, tendință la care, cel mai probabil, se va alinia și România. Asta se traduce prin creșteri de prețuri finale pentru tutun, alcool și carburanți. Și la taxa pe valoare adăugată, la TVA, discuția ar fi să rămână doar două cote – de 9%, pentru mâncare și produse farmaceutice, respectiv 19% pentru restul. Asta ar însemna eliminarea cotei reduse de 5%.
”Alte state europene reduc TVA pentru a încerca să combată creșterea prețurilor și a face viața mai ușoară cetățenilor. Creșterea TVA de la 5% sau de la 9% la 19% pentru toate categoriile de produse se va resimți imediat în prețurile produselor și atunci e o problemă pe care politicienii trebuie să o aibă în vedere”, spune Christian Năsulea, profesor de economie.
Cei mai mulți bani ar veni din modificarea taxelor pe consum – adică accize și TVA, din care statul a obținut anul trecut aproape 130 miliarde de lei.
Coaliția are în discuție, însă, și o altă metodă ca să aducă bani la buget. Este vorba despre taxarea cu 1% a clădirilor rezidențiale care valorează peste 500.000 de euro – apartamente, vile, piscine. Totodată, este luată în calcul o taxă pe banii scoși din țară, de 15%. Este vorba despre acele profituri mascate, de pildă, sub forma unor servicii de consultanță.
Schimbările fiscale vin în contextul în care deficitul bugetar a fost de 37 de miliarde de lei în primele cinci luni din an, iar la șase luni a depășit 40 de miliarde. Recent, România a fost avertizată de Comisia Europeană să ia măsuri urgente pentru a-l reduce.