Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a publicat în 2015 notele informative scrise de Dan Șucu în anii 1980, în perioada regimului comunist, pentru Securitate. Totuși, instituția a decis că acesta nu a fost colaborator al Securității în calitate de poliție politică.
Conform documentelor CNSAS, Dan Șucu a fost racolat de securitate în 1984 și a primit numele conspirativ „Mircea Crișan”. Noul patron al clubului Genoa a turnat atât cetățeni români, cât și străini, primind bani în schimbul informațiilor pe care le furniza.
În prezent, Dan Șucu este antreprenor de succes, controlând cel mai mare producător de mobilă din România, Mobexpert. De asemenea, este implicat în lumea sportului, fiind proprietar al clubului de fotbal Rapid București, precum și acționar majoritar al clubului italian Genoa FC, o premieră în istoria cluburilor italiene.
Citește și : Vlad Pascu riscă o pedeapsă mai mare, după ce Judecătoria Mangalia a decis schimbarea încadrării juridice
Despre legăturile lui Dan Șucu cu Securitatea comunistă a scris în premieră Gazeta Sporturilor, precizând că acesta a dat note informative în calitate de ghid pentru turiștii străini, în timp ce era angajat al companiei turistice de stat ONT Carpați. Notele, ce datează din perioada 1984-1989, cuprind informații despre cetățeni străini și români.
În ciuda faptului că Dan Șucu a redactat zeci de note informative, CNSAS a stabilit că acesta nu poate fi considerat colaborat al Securității ca poliție politică, întrucât informațiile pe care le furniza nu vizau „activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist” și nu au avut ca scop „îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”. În plus, colegiul CNSAS a stabilit că nu există dovezi conform cărora Șucu ar fi fost ofițer al Securității.
Trei membri ai colegiului CNSAS din acel moment: Florin Abraham, Florian Bichir și Corneliu Turianu au avut opinii separate și au susținut că Dan Șucu ar fi trebuit să fie considerat colaborator al Securității, având în vedere că notele sale informative ar fi afectat drepturile fundamentale ale unor terțe persoane.