România se află printre țările din Uniunea Europeană cu cel mai semnificativ avans al prețurilor producției industriale, înregistrat în luna octombrie, potrivit datelor publicate de Eurostat, transmise de Economedia.
În octombrie, comparativ cu luna precedentă, cea mai mare creştere a preţurilor producţiei industriale în UE a fost înregistrat în Irlanda (4,9%), Italia (2,2%), Ţările de Jos (0,7%) şi România (0,6%), iar cel mai mare declin a existat în Luxemburg (minus 3,7%), Letonia (minus 2,7%) şi Grecia (minus 1,9%).
Preţurile produselor care ies pe porţile fabricilor au crescut cu 0,2% în Uniunea Europeană şi în zona euro, în octombrie, comparativ cu luna precedentă, când s-a înregistrat o creştere de 0,5% în UE şi în zona euro.
Te-ar mai putea interesa și: Lovitură dură pentru buzunarele românilor! Dispariția caselor de schimb valutar ale băncilor obligă oamenii să plătească comisioane mai mari la tranzacţii
Potrivit datelor transmise de Eurostat, preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în special de o creştere de 0,6% a preţurilor la energie, în timp ce preţurile au rămas stabile la bunurile de capital şi la bunurile de folosinţă îndelungată şi au scăzut la bunurile de folosinţă imediată, cu 0,1%, şi la bunurile intermediare, cu 0,3%.
În luna octombrie, comparativ cu perioada similară din anul precedent, preţurile producţiei industriale au înregistrat o scădere de 9,4% în zona euro şi de 8,7% în Uniunea Europeană.
Cele mai semnificative scăderi ale preţurilor produselor care ies pe porţile fabricilor au fost înregistrate în Bulgaria (minus 25,9%), Belgia (minus 20,5%) şi Grecia (minus 14,7%), iar cele mai mari creşteri în Luxemburg (18,4%), Slovenia (2,5%) şi Slovacia (1,1%). România a raportat un declin de 2,9% în octombrie, după o scădere de 1% luna precedentă.
Conform Eurostat, preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în special de un declin de 22,7% al preţurilor la energie şi de 5,3% la preţurile bunurilor intermediare, în timp ce au crescut preţurile bunurilor de folosinţă îndelungată (3,1%), bunurilor de capital (3,5%) şi bunurilor de folosinţă imediată (4%).
Modificarea preţurilor la porţile fabricilor este transmisă de obicei pe seama consumatorilor finali şi de aceea poate fi un indicator al evoluţiei inflaţiei pe care Banca Centrală Europeană o vizează prin politica sa monetară.