Privatizarea Petrom, desfășurată în 2003, a fost una dintre cele mai controversate tranzacții economice din România post-decembristă. În cadrul acestui proces, angajaților Petrom li s-a oferit posibilitatea de a deveni acționari ai companiei, printr-o prevedere din contractul de privatizare, care le permitea achiziționarea a până la 8% din capitalul social al statului, la prețul de 0,2165 lei per acțiune, potrivit bugetul.ro.
Totuși, în urma acestei tranzacții, un detaliu important a fost neglijat, iar guvernele care s-au succedat au ignorat aplicarea dreptului angajaților de a-și cumpăra acțiunile. Peste 23.000 de foști salariați ai Petrom nu au primit acțiunile care li se cuveneau, ceea ce a dus la un conflict juridic.
Te-ar mai putea interesa și: Prețuri noi pentru românii care alimentează cu benzină sau motorină. Petrom anunță primele schimbări în noiembrie 2025
foto: Petrom
În 2015, foștii angajați ai Petrom au intentat un proces Guvernului României, solicitând respectarea drepturilor lor, iar în 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis în favoarea acestora. Instanța a stabilit că statul român trebuie să le ofere angajaților acțiunile care li se cuvin, în limita a 8% din capitalul social, la prețul stabilit în momentul privatizării.
De asemenea, instanța a impus o amendă de 1.000 de lei pe zi pentru fiecare fost angajat afectat de întârzierile în aplicarea hotărârii. Cu toate acestea, guvernele care au venit după 2003 nu au implementat această decizie, ceea ce a dus la acumularea unor datorii uriașe, ce depășesc acum 9 miliarde de euro.
În 2021, un grup de foști salariați a înființat compania Petro Active Investments Company SA, pentru a-și apăra drepturile și a recupera compensațiile datorate de stat. Aceasta a continuat să își susțină cazul în instanță, iar în 2022, Guvernul condus de Nicolae Ciucă a propus o ofertă de compensare care prevedea reducerea pachetului de acțiuni la doar 1%, mult sub cele 8% stabilite de instanță. Această propunere a stârnit revolta foștilor angajați, care au continuat acțiunile legale împotriva statului.
În decembrie 2022, Curtea de Apel București a respins oferta guvernului și a hotărât acordarea integrală a celor 8% din acțiuni foștilor angajați. Mai mult, pentru a forța aplicarea hotărârii, instanța a impus o amendă de 20% din valoarea salariului mediu brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, sancțiune care se aplică inclusiv actualului premier, Marcel Ciolacu.
În acest context, statul român se confruntă cu o datorie care crește într-un ritm alarmant și care a ajuns să depășească 9 miliarde de euro, cu fiecare zi de întârziere fiind adăugată o sumă considerabilă.
Te-ar mai putea interesa și: Scumpiri la carburanții Petrom! Benzina și motorina ajung să coste la fel după două ieftiniri