Sistemul Garanţie Returnare (SGR) va fi implementat începând din 30 noiembrie 2023, iar din acel moment românii vor plăti o garanţie de 50 de bani când vor cumpăra o băutură îmbuteliată (apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase) de la un comerciant.
Ulterior, după golirea ambalajului, consumatorul va trebui să îl aducă într-unul dintre punctele de returnare organizate de comercianţi şi va primi înapoi, pe loc, valoarea garanţiei plătite iniţial, fără a fi condiţionat de prezentarea bonului fiscal.
Compania a fost creată de un consorţiu de trei acţionari privaţi: Asociaţia Berarii României pentru Mediu (30%), Asociaţia Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30%) şi Asociaţia Retailerilor pentru Mediu (20%) şi un acţionar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (20%).
România este a 11-a ţară din Europa care implementează un sistem de tip SGR, după Norvegia, Danemarca, Germania, Belgia, Islanda, Estonia, Slovacia, Republica Cehă, Letonia şi Lituania.
România poate obţine un avans de reciclare cu până la 80% în următorii ani, prin implementarea şi funcţionarea corespunzătoare a Sistemului de Garanţie-Returnare (SGR), atingând astfel ţintele impuse de Uniunea Europeană şi devenind lider în economia circulară în Europa Centrală şi de Est, potrivit unei analize realizate de o companie de consultanţă de mediu, citat de Agerpres.
„România este încă departe de obiectivele stabilite la nivelul Uniunii Europene şi de media europeană şi ne lipsesc şi statisticile actualizate, nivelul de reciclare fiind de aproximativ 11%-12% din deşeurile municipale, comparativ cu aproape 50% care este media europeană. Însă, prin proiectul SGR, România are capacitatea să recicleze o cantitate mult mai mare de deşeuri în următorii ani şi astfel să obţină un avans de reciclare cu până la 80%, devenind un reper al economiei circulare şi un model în acest sens în Europa Centrală şi de Est”, a declarat Daniela Dobre, CEO Green Environment Support.
Proiectul SGR vizează 80.000 de comercianţi de băuturi, care trebuie să implementeze facilităţi pentru colectarea celor 7 miliarde de ambalaje. În procesul de implementare a cerinţelor SGR, comercianţii au avut o serie de nelămuriri privind întreaga procedură, iar comerciaţii mici se confruntă cu lipsa unui spaţiu de colectare.
„În general, producătorii, importatorii şi retailerii mari au luat preventiv o serie de măsuri care să facă această implementare mai simplă. Dacă discutăm, însă, de afacerile mici impactate, situaţia este diferită – sunt companii care până în prezent nu s-au înscris pe platforma RetuRO sau/şi nu au semnat contractele. În privinţa organizării logistice a fiecărui comerciant ne lovim de provocarea găsirii spaţiului care va trebui alocat pentru colectarea ambalajelor returnate sau de investiţiile necesare pentru achiziţia RVM-urilor. Noi, la Green Environment Support, asistăm operatorii economicii şi oferim consultanţă şi recomandări necesare pentru a implementa eficient proiectul SGR. În jur de 25%-30% dintre firmele cu care colaborăm sunt vizate de această obligaţie, fiind companii din HoReCa, retail şi producători şi importatori de băuturi. În afară de aceştia am mai oferit suport şi altor societăţi economice care au dorit consultanţă în faza de implementare”, a explicat Daniela Dobre.
Cei care au obligaţia aplicării prevederilor legale şi de înregistrare în sistemul SGR sunt producătorii, importatorii şi comercianţii de băuturi ambalate în recipiente de sticlă, metal sau plastic nereutilizabile, cu capacitatea cuprinsă între 0,1 şi 3 litri, utilizate pentru bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare şi ape de băut de orice fel, vinuri şi spirtoase. Acestea pot fi returnate intacte în vederea recuperării garanţiei de 50 de bani per ambalaj.