Cu un război în deplină desfășurare la graniță, MApN a luat decizia de a anula procedura de achiziție pentru controversatele corvete multifuncționale, pentru care s-au luptat ani la rând olandezii de la Damen și francezii de la Naval Group, a informat stiripesurse.ro.
„Autoritatea contractantă din Ministerul Apărării Naționale a aprobat luni, 7 august, anularea procedurii specifice aferente Programului de înzestrare esențial „Corvetă multifuncțională”, propusă prin raport de comisia de evaluare constituită în baza HG nr. 48 din 15 februarie 2018.
Decizia de anulare a procedurii specifice a fost luată în baza dispozițiilor secțiunii B.I, punctul 4, literele f) și g), coroborat cu dispozițiile secțiunii B.II, litera c), punctul 10, din HG nr. 48/2018, întrucât ofertantul declarant câștigător nu a semnat acordul-cadru în termenele solicitate de autoritatea contractantă și nu au fost identificate fondurile necesare declarării ca fiind câștigător a operatorului economic de pe locul următor.
Decizia anulării procedurii specifice a fost comunicată celor trei ofertanți marți, 8 august.”, se arată în comunicatul emis de MApN.
România a vorbit pentru prima dată despre cumpărarea corvetelor în 2016, dar procedurile au fost accelerate în 2018. Un an mai târziu, gigantul francez Naval Group şi Șantierul Naval Constanța au câștigat licitația, dar contractul nu a fost semnat nici până azi. Tranzacția este importantă pentru România, care are acum o singură corvetă. În plus, programul cuprinde şi modernizarea celor două fregate Regina Maria şi regele Ferdinand
Șantierul Naval Constanța a încheiat, în aprilie 2018, un acord de asociere cu Naval Group din Franța pentru a participa la procesul de achiziție al programului de corvete multifuncționale lansat de Guvernul României. La procesul de achiziție au mai participat Damen (Olanda) şi Fincantieri (Italia).
Contractul, în valoare de peste 1 miliard de euro, a fost atribuit, în iulie 2019, asocierii Șantierul Naval Constanța – Naval Group.
Alte articole: Armata Română, prima reacție după bombardamentele rusești de la 20 de Km de granița cu România