Prima generaţie de „decreţei” se va pensiona în următorul deceniu. Este vorba despre aproximativ 1,6 milioane de români. Mai mult, probabil că unii dintre aceştia se vor pensiona anticipat începând cu anul viitor.
Creşterea semnificativă a numărului de pensionari, fenomen inerent într-o societate în care avorturile şi contracepţia au fost interzise mai bine de două decenii, va atrage după sine o presiune majoră asupra sistemului de pensii, potrivit Digi24
Iar acest aflux de pensionari va fi „o bombă cu ceas”, spun specialiștii, întrucât statul nu este pregătit nici din punct de vedere economic, nici social, pentru ce va urma.
Citeste si Cine sunt românii care își vor dubla pensiile de anul următor. Anunț de ultimă oră pentru pensionari
Efectele Decretului 770 s-au văzut imediat, mai ales în primii ani de la intrarea în vigoare, atunci când numărul nașterilor s-a dublat față de perioada de dinaintea decretului. În doar 2 ani de zile, între 1967-1969, s-au născut circa 1,4 milioane de persoane.
Odată cu pensionarea atâtor „decreţei” într-un timp relativ scurt va fi inevitabilă creşterea accelerată a cheltuielilor cu pensiile publice. Mai mult, cel mai probabil va fi inversat raportul dintre salariați și pensionari, adică vor veni ani în care vor exista mai mulţi pensionari decât persoane active.
În această situaţie, statul va fi în situaţia de a se împrumuta pentru a putea plăti pensiile.
„Să nu uităm că în anul viitor statul are de plătit în plus la pensii undeva la nivel de 7 miliarde de euro, bani care nu există în momentul de față la bugetul de pensii, în condițiile în care numărul salariaților din economie și contribuțiilor lor sociale nu adună acești bani”, spune economistul Adrian Negrescu.
În prezent, raportul salariaţi-pensionari este de 0,8 pensionari la un salariat. Însă, odată cu ieşirea la pensie a decreţeilor, raportul va fi 1-1 (un pensionar la un salariat). În cel mai negru scenariu, un salariat va trebui să întreţină, în medie, pensiile a 2,5 persoane, spune Adrian Negrescu.
Soluția pentru această criză ar putea fi reprezentată de creșterea salariilor și crearea de noi locuri de muncă, însă se poate face acest lucru doar prin reducerea taxelor salariale, este de părere Adrian Negrescu.
„Mai mult de jumătate din banii pe care noi îi câștigăm în momentul de față se duc sub forma unor taxe și impozite către bugetul de stat. Muncim mai mult pentru stat decât pentru noi”, conchide economistul.