Ce rezultate! Potrivit datelor macroeconomice publicate astăzi, 5 mai, economia românească o depășește considerabil pe cea din Ungaria. Astfel, la ora actuală, România, Portugalia și Ungaria se plasează pe locul cu numărul 8 în lista generală din acest segment, informează stiripesurse.ro.
România obține rezultate incredibile! Concret, economia românească prinde un avans puternic și o depășește pe cea din Ungaria, potrivit datelor macroeconomice publicate în decursul zilei de astăzi. În anul 2022, PIB-ul Ungariei reprezenta 77% din media europeană, în ceea ce privește puterea de cumpărare, așa cum se putea observa din datele prezentate de Eurostat. Cu toate că PIB-ul României reprezenta doar 74.1% din media UE în 2021, acesta a crescut, ajungând la 77% în 2022.
Acest lucru înseamnă că România, Ungaria și Portugalia se plasează pe locul 8 în clasamentul general. Așadar, economia românească devine tot mai puternică, depășind-o pe cea ungară din perspectiva PIB-ului pe cap de locuitor. Puterea de cumpărare a statului român se afla într-o stare deplorabilă pe vremea lui Ceaușescu. Timp de câțiva ani, țara a funcționat într-un regim similar celui din RDG.
Spre deosebire de aceleași perioade din Ungaria și Iugoslavia, dezvoltarea economică din România rămânea considerabil în urmă, comparativ cu rezultatele generale promovate în marile orașe și în localitățile frecventate de turiști. Schimbările identificate la nivelul politicii culturale și naționale au avut o influență considerabilă asupra sistemului economic din țară. Anterior, structura s-a bazat pe importuri, iar în plan general, autromulțumirea a devenit tot mai relevantă pe plan economic.
Revoluția română rămâne o revoltă a foametei, fiind rezultatul sărăciei determinată de pârghiile sistemului de guvernare. Ulterior, România și-a câștigat treptat existența ca țară dezvoltată din punct de vedere industrial, totul fără niciun fel de datorii externe. În timp ce România și-a achitat toate datoriile în valută, Ungaria a acumulat sume uriașe, referindu-ne la datoriile externe pe cap de locuitor.
Venirea din urmă a României se explică, mai ales, prin nivelul izbitor de moderat al datoriei. La acesta se adaugă fluxul de capital primit încă de la sfârșitul anilor 1990. În același timp, Ungaria se confruntă încă din anii 1970 cu noi crize ale datoriilor, acolo unde se duc și toate resursele substanțiale. Trebuie să menționăm că nivelul datoriilor din România nu a crescut nici măcar în condițiile crizei provocate de COVID: ele nu au depășit 50% raportat la PIB.