Această prognoză a stat la baza realizării bugetului și a rectificărilor. În ceea ce privește deficitul comercial, CNSP estimează o creștere de la 33,4 miliarde euro în 2024, la 35,9 miliarde euro în 2025.
Inflația este prognozată să încetinească ușor, dar să rămână peste 5% în 2024, întrucât presiunile asupra prețurilor de bază sunt încă ridicate din cauza creșterii continue a veniturilor disponibile.
Mai exact, inflația este estimată la 3,8% la finalul anului, ușor peste prognoza BNR de 3,5% cu un interval de incertitudine de +/-2,3 puncte procentuale.
Cursul de schimb mediu estimat de autorități pentru 2025 este de 5,01 lei/euro.
CNSP prognozează pentru 2025 un număr mediu de salariați de 5,475 milioane, în creștere de la 5,412 milioane în 2024, în timp ce câștigul salarial mediu net ar urca la 5.355 lei/lună (de la 5.047 lei).
Citeste si Analiză – Ce se va întâmpla în 2025 cu leul în raport cu euro și dolarul. Care sunt cele …
Analiştii sunt însă de părere că o eroare de prognoză ar veni mai degrabă în sens negativ, adică economia să crească mai puţin decât aşteptările. Spre exemplu, o majorare de taxe anul viitor ar afecta creşterea economică.
„În 2025, incertitudinea rămâne ridicată, din cauza măsurilor fiscale mult aşteptate care ar putea fi implementate pentru a aborda deficitul bugetar mare. Menţinem deocamdată prognoza de creştere de +2,8% pentru 2025, dar riscurile sunt mai degrabă orientate către o scădere, în funcţie de impactul negativ al măsurilor fiscale implementate în 2025″, este de părere Ciprian Dascălu, economist-şef pentru România al Erste, grupul bancar din care face parte BCR, potrivit Ziarul Financiar
Guvernul și-a asumat la Bruxelles, prin Planul Bugetar Structural Național pe Termen Mediu creșterea veniturilor cu 1,1% din PIB în 2025.
De asemenea, până la finalul anului 2025 o să apară e-Proprietatea care înseamnă, în principiu, majorarea impozitelor pe proprietate, lucru ce ar urma să intre în vigoare din 2026.
O altă măsură, care nu are momentan un termen, încă sunt discuții cu reprezentanții Comisiei Europene, este legată de scăderea pragului la microîntreprinderi. Autoritățile române consideră că jalonul a fost îndeplinit.