Perspectivele economice ale României au scăzut considerabil, fiind evident încă de la începutul războiului din Ucraina. Acest lucru a fost cauzat în mare parte de dependența importurilor de energie din Rusia și de impactul sancțiunilor adoptate de Uniunea Europeană împotriva Rusiei, potrivit analizei realizate de Allianz Trade.
Citește și: Economia României va crește! Adrian Câciu: „Rezultatul economic va fi mai bun decât cel prognozat”
România a fost un performer în ceea ce privește economia, însă perioadele de supraîncălzire economică a provocat îngrijorări. În ultimii 20 de ani, media anuală reală a creșterii PIB-ului a fost +3,8%, mult peste mediile statelor membre ale Uniunii Europene. Însă, după venirea pandemiei de Covid-19 , economia României a fost afectată (-3,7% contracţie) care a revenit puternic cu o creştere a producţiei de +5,9 în 2021.
De asemenea, în anul 2022, activitatea economică din România s-a prezentat mult mai bine decât se așteptau specialiștii. Acest lucru s-a întâmplat datorită cheltuielilor de consum, investițiilor și cererii externe solide. Mai este de menționat faptul că, odată ce inflația are deja un impact major și continuă să crească și creditele bancare, se slăbește cererea externă, astfel va fi afectat anul 2023.
Analiştii Allianz Trade se aşteaptă la o încetinire a cererii externe şi interne, precum şi la o creştere a PIB-ului de aproximativ +2% în 2023, urmată de un avans modest în 2024. Creșterea rapidă a inflației afectează prețurile la energie, dar și cele la alimente la nivel mondial .
„Politica monetară a Băncii Naţionale a României bazată oficial pe ţintirea inflaţiei (2,5% ą 1 punct procentual) a fost relaxată pentru o perioadă lungă de timp. Rata reală a dobânzii, negativă de la sfârşitul anului 2017, mai exact rata dobânzii-cheie de politică monetară a fost sub rata inflaţiei, chiar şi atunci când aceasta din urmă a fost peste intervalul ţintă în cea mai mare parte a perioadei 2018-2019, pe fondul creşterii rapide, de tipul două cifre a salariilor, de la jumătatea anului 2021, pe fondul creşterii preţurilor la energie. Între timp, acestea din urmă au dus inflaţia preţurilor de consum la valori de două cifre în cea mai mare parte a anului 2022 şi ne aşteptăm ca acest lucru să rămână aşa cel puţin până la jumătatea anului 2023. BNR a majorat rata dobânzii de politică monetară de la 1,25% în septembrie 2021 la 6,75% la sfârşitul anului 2022”, precizează analiştii.
BNR intervine pe piețele valutare pentru a preveni volatilitatea excesivă a monedei și adaugă că totul este ținut sub control, mai ales regimul oficial al cursului de schimb, potrivit sursei citată.
Cercetările spun că economia României se va înrăutăți și ar trebui să fie un motiv de îngrijorare. Creșterea deficitului anual al PIB din 2019 a ajuns la 4,3%, cel din 2020 a fost de 9,3% și de 7,1% în 2021, ca urmare a stimulentelor fiscale aferente pandemiei. Pentru perioada 2022-2024, analiștii se așteaptă noi deficiențe fiscale de la 5% la 7% din PIB.