Retailerul online de mobilă şi decoraţiuni Vivre Deco este prima companie care a eşuat în a-şi plăti datoriile din cauza problemelor financiare în 2023. Compania de mobilă a cerut Tribunalului Bucureşti deschiderea procedurii de insolvenţă, după ce Instanţa a dispus pe 17 februarie închiderea procedurii de concordat în care compania se afla la solicitarea lui Călin Fusu, preşedintele consiliului de administraţie şi acţionar majoritar, conform unor documente consultate de ZF.
„Debitorul aflat în stare de insolvenţă este obligat să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispoziţiilor prezentei legi, în termen de maximum 30 de zile de la apariţia stării de insolvenţă. La cererea adresată tribunalului va fi ataşată dovada notificării organului fiscal competent cu privire la intenţia de deschidere a procedurii insolvenţei. (2) Dacă la data expirării termenului prevăzut la alin. (1) debitorul este angrenat, cu bună-credinţă, în negocieri extrajudiciare pentru restructurarea datoriilor sale, acesta are obligaţia de a adresa tribunalului o cerere pentru a fi supus dispoziţiilor prezentei legi, în termen de 5 zile de la eşuarea negocierilor”, spune art. 66 din Legea nr.85/2014.
Vezi tot pe acest subiect: BNR lansează o nouă alertă. Inflația puternică și dobânzile uriașe vor duce la un nou moment istoric în 2023
În acest sens, în dosarul nr. 5218/3/2023, înregistrat pe 21 februarie 2023 şi aflat pe Portalul Instanţelor de Judecată, alături de Vivre Deco, în calitate de debitor, erau notați în primă fază și creditorii Aurel Saramet, Rodica Saramet, Constantin Gîrbou, Cristea Căprioara, Ludmila Iancu, Mariana Loredana Cenuşe, Adriana Pîrsoaga, Gheorghe Radu, Horia Alin Sumurducan, Adrian Daniel Virdol şi Dumitru Virgil Ivan. Informaţiile ZF arată că aceştia ar fi cerut intrarea în insolvenţă după cererea debitoarei.
„(3) Dacă în cursul negocierilor derulate în cadrul unei proceduri de mandat ad-hoc sau de concordat preventiv debitorul ajunge în stare de insolvenţă, dar există presupunerea rezonabilă, bazată pe indicii temeinice, că rezultatele negocierilor ar putea fi valorificate în termen scurt prin încheierea unui acord extrajudiciar, debitorul, de bună-credinţă, trebuie să introducă cererea de deschidere a procedurii în condiţiile şi termenul prevăzute la alin. (2). În caz contrar, debitorul trebuie să introducă cererea de deschidere a procedurii insolvenţei în termen de 30 de zile de la apariţia stării de insolvenţă”, mai arată textul de lege.
Deco a cerut oficial închiderea procedurii de concordat preventiv. Raportul publicat la bursă nu a fost unul favorabil, motiv pentru care compania gigant a decis să solicite insolvența.
Călin Fusu a declarat pentru Ziarul Financiar anterior că „în insolvenţă (faliment) se primeşte zero de către obligatari, având în vedere că activele sunt grevate în favoarea BT şi compania nu ar mai putea avea într-o asemenea procedură alte surse importante decât vânzarea activelor grevate în condiţiile în care insolvenţa va afecta în mod practic afacerea prin prisma clienţilor şi furnizorilor“.
Tot pe acest subiect: 24 februarie – Radiografia unui an de război. Cât costă „factura” pe care trebuie să o plătească Rusia și Ucraina. Miliarde de euro s-au investit în doar câteva luni