Două persoane sunt în prezent investigate într-un caz de evaziune fiscală complexă, în care se presupune că au efectuat achiziții masive de usturoi și utilaje din Spania. Modul lor de operare pare să fi implicat simularea tranzacțiilor bancare direct de pe telefoanele mobile, creând astfel o aparență de transferuri financiare, în timp ce, în realitate, aceste achiziții nu au fost deloc înregistrate fiscal. Valoarea totală a tranzacțiilor se ridică la impresionanta sumă de 500.000 de euro, transmite Agerpres.
Ofițerii de la Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Buzău au desfășurat o operațiune complexă în acest caz de evaziune fiscală, punând în aplicare nu mai puțin de 14 mandate de percheziție.
Aceste acțiuni au vizat atât locuințele, cât și sediile unor persoane fizice și juridice din tot județul, în legătură cu presupuse infracțiuni precum evaziune fiscală, înșelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals.
Te-ar putea interesa și: Este oficial! Proiectul de lege privind evaziunea fiscală a trecut de Senat. Ce prevede documentul
După cum transmit oamenii legii, în anul 2022, două persoane au efectuat achiziții de usturoi și utilaje de manipulare a mărfii de la cetățeni străini. Modul în care aceste achiziții au fost realizate a implicat inducerea în eroare a persoanelor vătămate prin prezentarea unor mijloace de plată electronice fictive sau false. Mai exact, aceste persoane ar fi utilizat diferite forme de evaziune fiscală pentru a cumpăra bunuri oferind mijloace de plată care ulterior s-au dovedit a fi fictive, ducând astfel la înșelarea celor implicați în tranzacții.
„Din cercetări a reieșit că, în cursul anului 2022, două persoane ar fi achiziționat de la cetățeni străini usturoi și utilaje de manipulare a mărfii, inducând în eroare persoanele vătămate, prin prezentarea unor mijloace de plată electronice fictive”, au transmis reprezentanții IPJ Buzău în acest caz de evaziune fiscală.
Conform informațiilor legate de acest caz de evaziune fiscală provenite din surse din cadrul Poliției, se pare că achizițiile au fost efectuate de la furnizori din Spania. Pentru a achita produsele respective, persoanele implicate ar fi folosit aplicații mobile, prin intermediul cărora ar fi simulat tranzacțiile bancare. Ca rezultat, sumele de bani corespunzătoare nu ar fi ajuns în conturile partenerilor de afaceri din spațiul intracomunitar. Ulterior, marfa ar fi fost vândută fără a fi declarate veniturile corespunzătoare.