Anul 2025 va aduce o serie de schimbări majore în ceea ce privește prețurile la gaze și energie electrică, mai ales după expirarea plafonării acestora, care va înceta în aprilie 2025. În acest context, Asociația Energia Inteligentă a propus trei scenarii posibile pentru viitorul prețurilor la energie, potrivit Antena 3 CNN.
Te-ar mai putea interesa și: Ce se întâmplă cu plafonarea prețurilor la energie și gaze după 1 aprilie 2025. Detalii de ultimă oră de la Ministerul Energiei
foto: energie
Primul scenariu presupune menținerea plafonării prețurilor la energie, ceea ce înseamnă că prețul gazului natural ar rămâne la 0,310 lei/kWh cu TVA inclus. În ceea ce privește energia electrică, ar putea exista două niveluri de preț: 1,3 lei/kWh pentru consumul mai mare de 255 kWh/lună și 0,8 lei/kWh pentru un consum mai mic. Aceasta ar aduce o scădere a prețului energiei pentru cei cu consum mai mare de 255 kWh/lună cu aproximativ 21%, dar o creștere de 17% pentru consumatorii care consumă sub 100 kWh/lună.
„În ceea ce priveşte preţul la energie electrică, apreciez că se vor stabili cel mult două niveluri de preţuri probabil 1,3 lei/kWh cu TVA inclus pentru un consum peste 255 kWh/lună şi de 0,8 lei/kWh cu TVA inclus pentru un consum sub 255 kWh/lună. Aceasta înseamnă o scădere a preţului energiei electrice cu circa 21% pentru consumatorii care consumau peste 255 kWh/lună şi o creştere a preţului energiei electrice cu 17% pentru cei care consumau sub 100 kWh/lună (o creştere în medie cu circa 6 lei/lună la factura de energie electrică de 50 kWh)”, susţine Dumitru Chisăliţă, preşedintele AEI.
Al doilea scenariu presupune eliminarea plafonării, iar prețurile ar putea ajunge la 0,310 lei/kWh pentru gazele naturale și la aproximativ 1,15 lei/kWh pentru energia electrică, în funcție de prețul mediu de achiziție al energiei pe piața OPCOM în 2025. Acesta ar însemna o scădere a prețurilor pentru cei care consumă mai mult de 255 kWh/lună, dar o creștere semnificativă pentru consumatorii cu consum între 100-255 kWh/lună și chiar o creștere de 51% pentru cei cu consum sub 100 kWh/lună.
„Aceasta înseamnă o scădere a preţului energiei electrice cu circa 21% pentru consumatorii care consumau peste 255 kWh/lună, o creştere a preţului energiei electrice cu 43% pentru cei care consumau între 100 – 255 kWh/lună (o creştere în medie cu circa 35 lei/lună la factura de energie electrică de 100 kWh) şi o creştere a preţului energiei electrice cu 51% pentru cei care consumau sub 100 kWh/lună (o creştere în medie cu circa 24 lei/lună la factura de energie electrică de 50 kWh)”, spune Chisăliţă.
În cel de-al treilea scenariu, fără o pregătire minimă a liberalizării pieței, prețurile ar putea ajunge la minimum 0,380 lei/kWh pentru gaze naturale și 1,38 lei/kWh pentru energia electrică. Acesta ar aduce o creștere de prețuri semnificativă, de aproape 6% pentru consumatorii mari și de până la 102% pentru cei cu consum mic de energie electrică.
Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, a subliniat că scenariile 2 și 3, deși ar ușura bugetul României de costurile subvențiilor, ar aduce creșteri substanțiale ale prețurilor pentru consumatori, în special pentru cei cu consum scăzut. De asemenea, scenariul 1 ar implica cheltuieli suplimentare semnificative pentru subvenționarea energiei, ceea ce ar putea duce la creșteri de taxe și impozite, afectând în mod special persoanele cu venituri mici.
„De precizat că dacă scenariul 2 şi 3 degrevează bugetul României de costurile subvenţiei, scenariul 1 ar aduce cheltuieli importante pentru acoperirea subvenţiilor din energie, coroborat cu pierderea unor surse de finanţare europeană şi care se vor materializa în noi creşteri de taxe şi impozite, care îi vor afecta în primul rând pe cei mai săraci dintre români”, subliniază preşedintele AEI.
Te-ar mai putea interesa și: Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, despre rezervele de gaze naturale: „România are suficiente stocuri pentru a trece iarna”