În comună Perișani județul Vâlcea lucrările pentru autostrada Pitești-Sibiu vin la pachet cu o serie de probleme pentru unii dintre localnic. Pentru zeci de familii, acest progres în infrastructură aduce cu sine nu doar promisiuni de conectivitate și modernizare, ci și drame personale ce privesc locuințele și terenurile agricole ce urmează să fie absorbite de dezvoltarea masivă a drumului, arată Antena 3 CNN.
Exproprierea este o realitate pentru comunitățile care trebuie să-și părăsească caselor și pământurile pentru a face loc expansiunii infrastructurii rutiere, în acest caz autostrada Pitești-Sibiu. Familii întregi se trezesc în fața unor alegeri dificile din această cauză.
Un exemplu clar al impactului direct al acestui proces este reprezentat de suma compensatorie derizorie considerată derizorie de un localnic după ce statul a luat în posesie casa și grădina acestuia pentru a facilita lucrările de pe autostrada Pitești-Sibiu.
Suma primită este adesea subiect de controverse, pentru unii, aceasta poate părea ca un ajutor binevenit într-o perioadă de schimbare și instabilitate, în timp ce pentru alții, ea nu este niciodată suficientă pentru a compensa pierderea sentimentală și materială a locuinței și a terenului pe care și-au construit viața.
Te-ar putea interesa și: Progres important pe Autostrada Sibiu-Pitești. Constructorul PORR a forat peste 500 de metri din lungimea totală de 2700 de metri. Primele imagini din tunelurile „Daniela” și „Alina”
Procesul de expropiere pentru autostrada Pitești-Sibiu a început în comuna Perișani, iar proprietarii afectați se confruntă acum cu o nouă provocare majoră: trebuie să conteste și să demonstreze în instanță că bunurile lor au o valoare semnificativ mai mare pe piața imobiliară reală decât estimările sumelor oferite inițial. În cele opt sate ale comunei Perișani, peste 20 de gospodării, terenuri și ferme sunt pe cale să fie absorbite de dezvoltarea autostrăzii, iar procesul de luptă pentru compensații adecvate devine tot mai intens și mai presant pentru aceste comunități locale.
„Pe casă ne dă 42.500 de lei noi”, spune Floarea Voinea, proprietar.
„La vârstă asta de 80 de ani de ce mă pot eu apuca? Gândiți-vă ca oameni, ce mai pot eu?”, explică un alt localnic.
„Un leu și 15 bani pe metrul pătrat. Prețul zonei. O mlaștină, mai sus, s-a vândut cu trei euro metrul pătrat”, spune Daniela Tinca.
Alin Șerbănescu, purtător de cuvânt al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), a explicat cauza acestei situații, subliniind practica larg răspândită în România de subevaluare a proprietăților în tranzacțiile imobiliare. El a subliniat că de-a lungul anilor, în țară, s-a obișnuit ca proprietățile să fie cumpărate și vândute la prețuri mult subevaluate în raport cu valoarea lor reală, o practică care a influențat și evaluările notariale. Această subevaluare a prețurilor declarate pentru proprietăți a creat o discrepanță între sumele calculate inițial pentru exproprieri și valorile reale ale bunurilor afectate, contribuind la amplificarea tensiunilor în procesul de expropriere pentru proiectele de infrastructură precum autostrada Pitești-Sibiu.