Compania naţională Transgaz a anunţat că avem stocată deja o cantitate de gaze care depăşeşte 90% din capacitatea totală de înmagazinare. Directorul general al Transgaz, Ion Sterian, a precizat că „indiferent ce se va întâmpla, iarna o vom trece, chiar dacă va fi foarte geroasă”.
„Avem stocurile asigurate, nu s-a avut niciodată aşa ceva la această dată. Dar e şi pe fondul unui consum mai redus”, a declarat Ion Sterian, în deschiderea Congresului Central – European al Gazelor Naturale.
Acesta a precizat că România este în cea mai bună poziţie posibilă de până acum din punct de vedere al securităţii aprovizionării cu gaze naturale, pentru că s-a mărit capacitatea de înmagazinare cu 100 de milioane metri cubi, faţă de 2022, iar în prezent sunt 3,65 miliarde metri cubi înmagazinate, ceea ce înseamnă peste 96%.
„În ceea ce priveşte România, la ceea ce aţi spus dumneavoastră mai înainte, privind securitatea în aprovizionare cu gaze a ţării, suntem astăzi în poziţia cea mai bună posibilă. (…) S-a mărit capacitatea de înmagazinare faţă de anul trecut cu 100 de milioane de metri cubi, a ajuns la 3,170 de miliarde. Avem astăzi înmagazinate 3,65 de miliarde de metri cubi, corespunzător unui procent de 96,23%, cu 1,22% mai mare decât media europeană. Suntem cu 477 de milioane de metri cubi de gaze, mai mult înmagazinate astăzi faţă de aceeaşi dată a anului trecut”, a arătat Ion Sterian.
Potrivit directorului general al Transgaz, un procent de 80-90% din cantitatea de gaze sunt livrate către populaţie.
„Cred că peste 80-90% se duce în consumul casnic. Vreau să vă spun că în statele occidentale şi vă dau exemplul Spaniei, care are un sistem de transport similar României, de circa 14.000 de kilometri, raportul este 70% la industrie, 30% populaţie. Deci asta trebuie să ne dea de gândit în viitor”, a mai spus directorul general al Transgaz, Ion Sterian.
Valeriu Steriu, reprezentant al Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Energie, a declarat recent la Congresul Central European al Gazelor Naturale că facturile la energie nu vor crește în această iarnă.
”Până în 2025, o plasă de siguranță, aș putea spune, care poate avea, deși nu ne dorim să mai facem modificări, nici nu sunt anunțate în următoarele luni astfel de modificări. Monitorizăm permanent situația din toate punctele de vedere, tocmai pentru a vedea dacă este necesară o intervenție, dar în clipa de față cred că predictibilitatea este cea mai importantă, astfel încât toate companiile care au bugete de pus la punct pentru anul viitor, populația la fel, să aibă în mod real o protecție și să avem cel puțin această iarnă și iarna viitoare cât mai liniștite”, a spus Valeriu Steriu.
Românii vor plăti în continuare 68 de bani pe kilowatt pentru un consum de până la 100 de kilowaţi lunar. Pentru un consum de până la 100 de kilowaţi lunar prețul este de 80 de bani pentru intervalul 100-255 de kilowaţi, 1,3 lei – între 255 şi 300 de kilowaţi, iar pentru ce depăşeşte 300 de kilowaţi – 1,3 lei pentru întreaga cantitate.
Pe lângă plafonarea prețurilor, milioane de români vor beneficia de carduri de energie. Cea de-a doua tranșă a voucherelor de energie a fost dată la plată în septembrie. Cei peste 2.4 milioane de beneficiari vor primi pe carduri fiecare câte 700 de lei.
Această schemă de compensare acoperă o gamă largă de surse de încălzire a locuințelor. Vorbim despre energia electrică, energia termică furnizată la nivel centralizat, butelii de gaz, lemne de foc și butan, dar și pentru cărbune, peleți, păcură și diferite tipuri de combustibili lichizi sau solizi.
Cardurile de energie se acordă categoriilor de beneficiari eligibili pe baza listelor comunicate de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) și verificate de Ministerul de Finanțe, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Telecomunicații și Agenția Naționale de Administrare Fiscală.