Facultatea din Capitală cu 36 de candidați pe un loc, care îți asigură un loc de muncă aproape oriunde. Universitatea din București a înregistrat cele mai multe canditaturi din ultimii 14 ani

Anul acesta, la Universitatea din București s-au înregistrat cele mai multe candidaturi din ultimii 14 ani. Potrivit datelor parțiale din luna iulie 2023, anul acesta instituția a atras 43.921 de dosare de înscriere. Cea mai mare concurență a fost la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, urmată de Facultatea de Limbi Străine.

Top 3 specializări cu cele mai multe înscrieri:

• Științe cognitive de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației (36,89 candidați / loc bugetat)
• Psihologie de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației (19,12 candidați / loc bugetat)
• Spaniolă de la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine (18,72 candidați / loc bugetat)

Programul Științe Cognitive de la Facultatea de Psihologie a fost fondat, în 2021, inițial doar în engleză, de către profesorii universitari Mircea Dumitru și Dragoș Iliescu. Începând cu 2022 a fost lansată și varianta în limba română, iar anul acesta succesul programului a fost un șoc și pentru fondatorii acestuia.

Citește și: De la repetent în clasa I, la premiant și media 9,01 la Bacalaureat și promovat la Facultatea de Management. Povestea de viață a lui Marcel, românul care a învins sărăcia prin studiu

Atât psihologia clasică, cât și Științele Cognitive, pregătesc studenții pentru a profesa în domeniul psihologiei, dar Științele Cognitive pun mai mult accent pe partea de cercetare.

„Indubitabil este un program de psihologie, adică e recunoscut de Colegiul Psihologilor din România, ai toate drepturile unui absolvent de psihologie. Și asta înseamnă că poți să devii psiholog cu drept de liberă practică (…) Pe de altă parte, nu-i singurul lucru pe care poți să-l faci”, spune profesorul Dragoș Iliescu, specialist în psihologie organizațională și psihometrie, potrivit buletin.de.

Principala problemă a absolvenților de psihologie din țara noastră este lipsa de versatilitate, de adaptabilitate pe piața muncii, consideră acesta.

„Tot ce vezi în jurul tău este despre human behaviour(n.r. – comportament uman). Și ce vezi este că sunt mult mai prezenți în anumite domenii, care țin în mod explicit de comportamentul uman, alte profesii! De ce? Fiindcă sunt extrem de puțini versatili, știu doar să facă ce au fost învățați să facă, sunt foarte puțin învățați să gândească out of the box”.

Una dintre explicațiile pentru care Științele Cognitive sunt la mare căutare ține de faptul că absolvenții acestei facultăți pot opta să se specializeze în diferite domenii.

De la psihologia consumatorului(studiul comportamentului consumatorilor și motivația din spatele alegerii produsului X), psihologie organizațională (recrutare, motivarea angajaților în cadrul unei companii, analiza performanței angajaților), psihologia muncii, transporturi și servicii (oferirea de avize psihologice cum ar fi permisul de conducere), psihologie aplicată în domeniul securității naționale (pentru a deveni psiholog în penitenciare sau unități militare), psihologia sportului (înțelegerea performanței sportivilor) şi până la cercetare propriu-zisă.

Chiar dacă există o multitudine de variante de viitor, cei mai mulți studenți aleg să se specializeze pe partea de terapie și psihologie clinică: „De ce? Fiindcă niciodată nu s-a predat și atunci psihologul clasic de la noi, care știe doar să facă psihoterapie la el în cabinet nu știe să facă așa ceva”, mai spune profesorul Iliescu.

„Într-un sens mai larg, între resursele națiunii, ne putem întreba care e contribuția pe care o are psihologia. De altfel, contribuția pe care psihologii o au la națiunea română este extrem de vagă, aproape inexistentă”, punctează acesta.

Citește și: Revine facultatea de 2 ani în România. A fost anunțată lista domeniilor în care se va studia mai puțin. Salariul unui astfel de debutant va fi de minim 4.000 de lei

Implementarea programului nu a fost una ușoară. Prima încercare a fost acum aproape două decenii, iar sursa de inspirație a fost experieța profesorului Mircea Dumitru pe care a avut-o în cadrul doctoratului în folosofie pe care l-a urmat în SUA.

„Profesorii din departamentele de filosofie, în colaborare cu psihologi, informaticieni, lingviști, biologi, studiau comportamentul uman, pornind de la înțelegerea modului concret în care funcționează creierul”, își amintește profesorul.

O formă a programului de Științe Cognitive a presupus inițial un master în cadrul Facultății de Filosofie. Deoarece este un program interdisciplinar, s-a apelat la cadre didactice din diferite facultăți, ceea ce a îngreunat gestionarea sa. După doar două generații, din cauza lispei unor profesori specializați care să poată preda, programul a fost sistat. Între timp, cum un program de master nu se poate susține fără a avea la bază unul de licență, a luat naștere programul de licență Psihologie – Științe Cognitive.

Profesorul Dumitru estrimează că aproximativ o treime dintre studenți renunță la această facultate, majoritatea în primul an.

„Este un program dificil, complex, care necesită timp și dedicare. În caz contrar, riști să rămâi foarte mult în urmă și să nu înțelegi conținuturile predate”, punctează acesta.