Șefa Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a declarat, duminică, 26 martie, că își face griji în legătură cu riscurile pentru stabilitatea financiară globală care au crescut și a cerut continuarea vigilenței, chiar dacă acțiunile economiilor avansate au calmat restul pieței, a informat Reuters.
Anul 2023 se anunță un an provocator din punct de vedere al creșterii economiei globale, însă directorul general al FMI a spus că această creștere va încetini sub 3%, datorită urmelor lăsate de pandemie și război.
Despre 2024 privim încrezători, deși creșterea globală este cu mult sub media sa istorică de 3,8%, astfel perspectiva generală a rămas slabă. De asemenea, se preconizează o creștere globală de 2,9% în anul 2023, a spus Kristalina Georgieva la Forumul pentru Dezvoltare din China.
Georgieva a declarat că factorii de decizie din economiile avansate au răspuns decisiv la riscurile de stabilitate financiară în urma prăbușirii unor bănci, dar chiar și așa este nevoie de vigilență, conform sursei citate.
„Aşadar, continuăm să monitorizăm îndeaproape evoluţiile şi evaluăm potenţialele implicaţii pentru perspectivele economice globale şi stabilitatea financiară globală”, a spus ea, adăugând că FMI acordă o atenţie deosebită ţărilor cele mai vulnerabile, în special ţărilor cu venituri mici, cu niveluri ridicate a datoriei.
Ea a avertizat, de asemenea, că fragmentarea geo-economică ar putea împărţi lumea în blocuri economice rivale, rezultând „o divizare periculoasă care i-ar lăsa pe toţi mai săraci şi mai puţin siguri”.
Economia Chinei a revenit puternic, se estimează o creștere de 5,2% în anul curent a PIB-ului, ceea ce reprezintă o speranță pentru economia mondială. Se așteaptă ca țara să ajungă să fie o treime din creșterea globală în 2023.
1 punct procentual a PIB-ului din China înseamnă o creștere cu 0,3 puncte procentuale a altor economii asiatice, a estimat FMI.
De asemenea, instituția sfătuiește China să depună eforturi pentru a reechilibra economia și pentru a crește productivitatea, bazată pe consum, mai ales prin reforme orientate spre piață. Astfel, devenind egalitate între mediul privat și cel de stat.
Dacă se îndeplinesc aceste reforme, PIB-ul ar avea o creștere cu până la 2,5% până în 2027 și o aproximare de 18% până în 2037, a declarat șefa FMI.
Reechilibrarea Chinei ar putea fi un ajutor pentru Beijing să-și atingă obiectivele climatice, deoarece trecerea la un echilibru bazat pe consum ar diminua cererea de energie, emisiile și presiunile privind securitatea energetică. Așadar, prin diminuarea factorilor enumerați mai sus, emisiile de dioxid de carbon ar fi mai puțin cu 15% în următorii 30 de ani, dar și o diminuare a emisiilor globale cu 4,5% în aceeași perioadă.