Ordonanța cunoscută sub numele de „ordonanța-trenuleț” sau „ordonanța austerității” a fost inițiată pentru a reduce cheltuielile bugetare ale României, țară deja înglobată în datorii mari, pentru a preveni o eventuală retrogradare a ratingului de țară la statutul de „junk” în fața investitorilor internaționali. Guvernul român a prevăzut că împrumuturile externe ale țării vor ajunge la 1.000 de miliarde de lei în următorii ani, iar dobânzile pentru aceste împrumuturi vor fi consistente, presiuni care ar face guvernul să caute soluții de reducere a cheltuielilor, potrivit bugetul.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Guvernul pregăteşte o taxă de poluare uriaşă. Cât vei plăti pentru o maşină veche de 20 de ani
Totuși, în ciuda acestor măsuri de austeritate, guvernul a decis să acorde „scutiri” anumitor companii de stat, favorizându-le în fața măsurilor de reducere a cheltuielilor. Această decizie a fost luată printr-o ordonanță de urgență, aprobată în secret pe 20 februarie, care permite continuarea acordării unor drepturi salariale care fuseseră inițial înghețate prin ordonanța-trenuleț.
„Vor fi exceptate companiile de stat care sunt pe profit, cele din industria de apărare care au înregistrat profit operațional, pentru că au nevoie să se dezvolte în continuare, și, desigur, companiile listate, care la rândul lor trebui să își mențină performanțele economice”, au precizat anterior sursele oficiale pentru Profit.ro.
Printre drepturile salariale care vor putea fi menținute se numără alocațiile de hrană și plata orelor suplimentare, ceea ce ar putea fi interpretat ca un răspuns la presiunile sindicaliștilor din sectorul bugetar, în special în contextul protestelor recente.
De asemenea, ordonanța introduce modificări semnificative la Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și se va aplica la contractele colective de muncă semnate după noiembrie, în care cheltuielile salariale au fost înghețate. Astfel, angajații de la Metrorex vor beneficia de salarii mai mari, iar personalul naval și aerian va păstra veniturile integrale.
În ceea ce privește companiile de stat, doar acelea care sunt pe profit, cum sunt cele din industria de apărare sau cele listate la bursă, vor fi exceptate de la măsurile de austeritate, deoarece guvernul consideră că aceste companii trebuie să continue să se dezvolte și să-și mențină performanțele economice.
În paralel, guvernul a publicat proiectul bugetului național pentru 2025, care preconizează o creștere economică de 2,5%, ceea ce ar duce PIB-ul țării la 1.912 miliarde de lei. Veniturile estimative ale bugetului vor fi cu 50 de miliarde de lei mai mari decât în anul precedent, având în vedere o inflație de 4,4% pe an. Deficitul bugetar este estimat la 7,04% din PIB, iar veniturile bugetului consolidat ar urma să atingă 667,523 miliarde de lei, adică 34,9% din PIB. Printre sursele de venit la bugetul de stat se numără contribuțiile de asigurări sociale (30,8% din total venituri), TVA-ul (20,4%), sumele primite de la Uniunea Europeană (13,1%) și impozitul pe salarii și venit (8,5%).
Te-ar mai putea interesa și: Peste o mie de școli incluse în programul Masă Sănătoasă 2025. Guvernul intenționează să reducă abandonul şcolar cu o masă de 15 lei, inclusiv TVA