Studiul publicat de think tank-ul independentdetaliază, în procente, numărul de unități administrativ-teritoriale care au beneficiat de cele mai multe fonduri, dar și pe cele mai puțin norocoase în acest sens.
Conform studiului, în cazul a 1.557 de unităţi administrativ teritoriale a fost aprobat acelaşi număr de proiecte ca şi cel de propuneri înaintate către Ministerul Dezvoltării. În 310 cazuri au fost aprobate peste jumătate.
Un număr de 1.196 de unităţi administrativ teritoriale au primit jumătate sau mai puţin din numărul proiectelor depuse, iar 10 unităţi administrativ teritoriale au primit mai puţin de 10%.
„Procentul cel mai mic se regăseşte la CJ Bistriţa Năsăud, care a primit unul din 27 proiecte. Municipiul Bucureşti a depus 38 de proiecte şi nu s-a aprobat niciunul, însă Sectoarele 1, 2, 3, 4 şi 6 au primit 138 de milioane de lei. Municipiul Craiova este localitatea care a avut cel mai mare succes la aprobarea proiectelor, 31 din 31 depuse, fiind urmat Slatina, Otopeni şi Târgu Secuiesc”, se precizează într-un comunicat transmis luni de Expert Forum.
2.050 de unităţi administrativ teritoriale au primit doar un singur proiect, iar 782 câte două. Municipiul Hunedoara a beneficiat de numărul maxim de proiecte aprobate, în număr de 38.
Studiul detaliază și alocarea de fonduri din punctul de vedere al apartenenței politice a administrației locale.
„Alocarea de fonduri pare a fi relativ echilibrată politic, apropiată de rezultatele alegerilor din 2020. Astfel, PSD a primit 44% din fonduri, PNL 40%, iar UDMR aproape 7%. În majoritatea judeţelor, sumele aprobate pentru localităţi corespund cu procentele obţinute de partide la alegerile din 2020. Există câteva judeţe unde PSD (Bihor, Constanţa, Satu Mare, Vrancea) sau PNL (Cluj) par a avea o deviaţie mai mare comparativ cu rezultatele electorale, însă diferenţele sunt de sub 10%”, constată Expert Forum.
Conform organizaţiei, au fost aprobate 4.604 dintre 7.545 de proiecte depuse, fără a include proiectele pentru sistemele de distribuţie a gazelor naturale şi cele pentru judeţul Galaţi, pentru care nu au fost publicate încă datele. Comparativ, în PNDL au fost aprobate peste 11.600 de proiecte în valoare de peste 44 de miliarde lei.
„Proiectele aprobate valorează 50 de miliarde de lei, raportat la 137 de miliarde de lei, cât reprezintă suma totală solicitată”, relevă studiul.
Studiul mai arată că valoarea medie a proiectelor a crescut semnificativ faţă de PNDL. Prin deciziile sale, Executivul pare să acorde o importanță crescută dezvoltării rurale, întrucât trei sferturi din fondurile aprobate vor merge spre comune, cu aproximativ 3% mai mult decât în cazul alocărilor din PNDL.
Cele mai mari sume pe cap de locuitor au fost alocate unor localităţi care au o populaţie redusă, incluzând Brebu Nou, Bătrâna sau Pestişu Mic.
Citește și: Ce se va întâmpla în București, în cazul unui cutremur major. Primarul Nicușor Dan: „Mi-e teamă!”
Pe de altă parte, cele mai mici sume pe cap de locuitor se regăsesc în sectoarele Bucureştiului, între 51 şi 77 de lei.
Expert Forum menţionează că proiectul cu cel mai mare buget aprobat este implementat de un parteneriat CJ Bihor/Oradea – Inel rutier metropolitan Oradea, în valoare de 201 milioane de lei, iar cel mai mic valorează 58.488,73 lei, fiind implementat de comuna Finta din Hunedoara. Comparativ, cel mai mare proiect finanţat din PNDL a fost de 164 de milioane lei, în judeţul Satu Mare, iar cel mai mic de 1.200 lei la Putineiu (Giurgiu).
În cazul a 628 de unităţi administrativ teritoriale, sumele aprobate sunt identice cu cele solicitate, mai informează studiul.
Documentul elaborat de grupul de experți pune la dispoziție și o hartă interactivă a alocărilor de proiecte prin Programul „Anghel Saligny”, disponibilă la adresa următoare: Harta proiectelor finanțate prin Programul Anghel Saligny | Expert Forum