După lungi dezbateri, ministrul Mediului a anunțat ce se va întâmpla cu sistemul SGR de garanție-returnare. Vestea vine în contextul în care un reprezentat local al industriei de băuturi spirtoase din România a solicitat Guvernului eliminarea termenelor-limită, stabilite prin lege. Mircea Fechet a venit cu toate detaliile necesare, pentru a nu exista confuzii în rândul cetățenilor.
Cererea Asociației Spirits România a vizat modificarea termenelor și posibilitatea vânzării stocurilor deja existente, fără necesitatea aplicării unor etichete speciale care să indice capacitatea de reciclare. Această solicitare a fost adresată în special produselor fabricate până la data de 1 decembrie 2023. Deși reprezentanții Guvernului au recunoscut problema, încă nu s-a luat o decizie în ceea ce privește ambalajele deja existente.
„Sunt mulţi comercianţi care ne spun că au pe stoc multe sticle de dinainte de 30 noiembrie 2023 şi că nu ar vrea să fie puşi în situaţia de a vorbi cu distribuitorii să vândă produsele mai repede. Am putea deci să facem o excepţie pentru a nu plimba stocurile înapoi la fabrică pentru reetichetare. Să reetichetezi o sticlă este mai scump decât să produci una nouă. Este deci o hotărâre de guvern pusă în consultare publică, încă nu s-a luat o decizie. Ce este cert e că nu suspendăm nimic“, spune ministrul mediului Mircea Fechet.
SGR ar putea suferi modificări
De partea cealaltă, Ministerul Mediului a luat în calcul prelungirea perioadei de tranzacție pentru programul SGR. De la 30 iunie 2024, s-ar putea decala termenul pentru 31 decembrie 2024. Până la acea dată, producătorii ar trebui să aibă timp să consume stocurile existente.
„Vinarii au avut unele nemulţumiri, au apărut şi unele procese. Va trebui să aşteptăm să vedem ce spun instanţele. O parte a industriei vinului ar fi vrut să nu existe SGR. Unii nici azi nu pun pe piaţă ambalaje SGR“, a adăugat ministrul.
În timp ce reprezentanții firmelor și autoritățile se străduiesc să găsească o soluție pentru situație, românii exprimă nemulțumiri cu privire la funcționalitatea sistemului implementat prin intermediul programului ReturRo. Conform acestuia, fiecare cetățean trebuie să plătească o taxă de 50 de bani pentru fiecare ambalaj, însă atunci când vine momentul să recupereze suma respectivă, se confruntă cu diverse probleme: fie aparatele de reciclare nu sunt funcționale, fie retailerii nu dispun de tehnologia necesară pentru a efectua procesul de reciclare.
O altă problemă semnalată de către clienți este legată de faptul că, pentru fiecare produs reciclat, primesc un bon. Astfel, deși economisim în ceea ce privește folosirea plasticului, consumăm în schimb hârtie.
Ai putea citi: Revolut dă lovitura. Se lansează refinanțarea creditelor