Înalta Curte de Casație și Justiție a clarificat aspecte esențiale referitoare la practica unitară a evaluării despăgubirilor și reparațiilor în cadrul asigurării auto de răspundere civilă (RCA). În urma deciziei acestei instanțe, se stabilește că norma juridică privind evaluarea despăgubirilor și implicit a reparațiilor prin RCA este clară, previzibilă și predictibilă, transmite Antena 3 CNN.
După cum arată sursa citată, Tribunalul București a ridicat o chestiune juridică ce a generat soluții disparate în practica judiciară, având în vedere normele de drept aplicabile. A susținut că în deciziile instanțelor de judecată se întâlnesc interpretări divergente ale prevederilor legale din articolul 14, alineatul (3) din Legea nr. 132/2017, referitoare la asigurarea obligatorie RCA pentru prejudicii cauzate terților în urma accidentelor rutiere și de tramvai.
„În ce măsură art. 14 din Legea nr. 132/2017 trebuie interpretat în sensul că, atunci când a fost reparat autovehiculul şi se depun facturi de reparaţii emise de unitatea service, valoarea despăgubirii trebuie să fie stabilită la valoarea rezultată din aceste facturi sau, dimpotrivă, şi într-o astfel de situaţie, instanţa trebuie şi poate aprecia asupra caracterului justificat sau rezonabil al pretenţiilor întemeiate pe aceste facturi, prin raportare la preţul mediu al pieţei?”, a transmir Tribunalul București pe tema RCA.
Te-ar putea interesa și: Cea mai mare despăgubire RCA plătită în 2023 depășește un milion de euro! Unde a avut loc dauna
Alineatul (3) din Legea nr. 132/2017 privind RCA spune că atunci când o mașină trebuie reparată după un accident, prețul reparațiilor se calculează folosind programe sau documente speciale, în conformitate cu legile, care permit atelierului auto să folosească tariful propriu pentru orele de muncă afișate.
Pe 22 aprilie 2024, completul ÎCCJ a respins solicitarea făcută de Tribunalul București pe tema RCA, considerând-o ca fiind neadmisibilă. Au concluzionat că norma legală menționată în solicitare este clară, ușor de anticipat și de înțeles.
În conformitate cu regulile procedurale din Codul de procedură civilă, doar o instanță completă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a unei curți de apel sau a unui tribunal poate face o astfel de sesizare către Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea unei decizii preliminare.
Cu privire la solicitare, echipa responsabilă cu rezolvarea unor aspecte juridice importante va emite o decizie care se va referi exclusiv la chestiunea de drept supusă analizei.
Soluționarea problemelor de drept este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar pentru instanța care a solicitat clarificarea, de la data emiterii deciziei.