Va ajunge România la mai mulți km de autostradă? Institutul Național de Statistică anunță ce drumuri s-au făcut și care sunt previziunile pentru anul în curs.
La sfârșitul anului 2023, rețeaua de drumuri publice în România a atins o lungime totală de 86.388 km, conform datelor recent publicate de Institutul Național de Statistică. Această rețea cuprindea 17.677 km (20,4%) de drumuri naționale, 35.046 km (40,6%) de drumuri județene și 33.665 km (39,0%) de drumuri comunale. În acest context, lungimea autostrăzilor a înregistrat o creștere de 48 km față de anul precedent, însă țara nu a atins încă obiectivul de 1000 km de autostradă. Din totalul drumurilor naționale, doar 997 km (5,6%) erau reprezentate de autostrăzi.
Analizând tipul de acoperire al drumurilor, se observă că structura rețelei de drumuri publice evidenția 49,4% (42.692 km) de drumuri modernizate, din care 94,2% erau drumuri cu îmbrăcăminte asfaltică de tip greu și mijlociu. În plus, existau 23,9% (20.671 km) de drumuri cu îmbrăcăminte ușoară rutieră și 26,7% (23.025 km) de drumuri pietruite și de pământ.
Referitor la starea tehnică a drumurilor publice, s-a constatat că 27,5% din lungimea drumurilor modernizate și 39,4% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminte ușoară rutieră aveau depășit durata de serviciu estimată.
Dintre drumurile naționale, 6.189 km (35,0%) erau drumuri internaționale, în timp ce 997 km (5,6%) erau autostrăzi și 70 km (0,4%) erau drumuri expres. Analizând numărul de benzi de circulație, se constată că 2.161 km (12,2%) erau drumuri cu 4 benzi, 311 km (1,8%) erau drumuri cu 3 benzi, iar 37 km (0,2%) erau drumuri cu 6 benzi. În ceea ce privește lungimea drumurilor județene, 51,5% erau drumuri modernizate, iar 35,1% dintre drumurile comunale erau pietruite.
În altă ordine de idei, la 31 decembrie 2023, lungimea liniilor de cale ferată deschise traficului public a atins 10.611 km, din care 10.515 km (99,1%) erau linii cu ecartament normal, 91 km (0,9%) erau linii cu ecartament larg, iar 5 km erau linii cu ecartament îngust. Densitatea acestor linii la 1000 km2 de teritoriu a fost de 44,5‰, cele mai mari densități înregistrându-se în regiunea București-Ilfov (206,3‰), regiunea Vest (60,0‰), regiunea Nord-Vest (47,8‰) și regiunea Sud-Muntenia (43,8‰). Lungimea căilor principale reprezenta 5.961 km, ceea ce constituia 56,2% din lungimea totală a liniilor de cale ferată deschise traficului public.