Cererea lui Georgescu a fost judecată de Curtea de Apel după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și-a declinat competența în favoarea CAB.
Decizia BEC de reluare a scrutinului prezidențial a fost bazată pe decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor care au avut loc în acest an. La primul tur al alegerilor anulate de CCR, Călin Georgescu, declarat candidat independent, obținuse cel mai mare număr de voturi și urma să o înfrunte, în turul 2, pe Elena Lasconi (USR).
În motivarea deciziei de anulare a alegerilor, CCR a arătat că a constatat că procesul electoral privind alegerea preşedintelui României a fost viciat pe toată durata desfăşurării lui şi în toate etapele de multiple neregularităţi şi încălcări ale legislaţiei electorale.
”Principalele aspecte imputate procesului electoral privind alegerea Preşedintelui României din anul 2024 sunt cele privind manipularea votului alegătorilor şi distorsionarea egalităţii de şanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparentă şi cu încălcarea legislaţiei electorale a tehnologiilor digitale şi a inteligenţei artificiale în desfăşurarea campaniei electorale, precum şi prin finanţarea din surse nedeclarate a campaniei electorale, inclusiv online”, a precizat CCR.
CCR a anulat scrutinul în urma desecretizării documentelor prezentate de SRI, SIE și MAI în ședința CSAT din 28 noiembrie.
SRI a arătat că au fost obţinute date care au relevat o campanie de promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral, dar şi exploatarea algoritmilor unor platforme de social media pentru creşterea în ritm accelerat a popularităţii lui Călin Georgescu.
SIE a precizat, conform acelorași documente, că România este o ţintă pentru acţiuni hibride ruse, inclusiv atacuri cibernetice şi scurgeri de informaţii şi sabotaje.