Legea sănătăţii. Potrivit unui amendament adoptat, medicamentele imunologice pot fi compensate din FNUASS în conformitate cu normele metodologice de aplicare ce vor fi emise în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Sumele vor fi asigurate prin transferuri de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătăţii către FNUASS. Gradul de compensare şi segmentele populaţionale beneficiare se stabilesc prin norme.
Pentru a putea beneficia de serviciile medicale în asistența medicală primară cuprinse în pachetul minimal de servicii, persoanele neasigurate trebuie să se înscrie pe lista unui medic de familie.
În schimb, cei neasigurați ce apar deja pe lista unui medic de familie trebuie să se reînscrie pe lista aceluiași medic de familie sau să se înscrie pe cea a unui alt medic.
De principiu, cei care nu fac dovada calității de asigurat înscriși pe lista unui medic de familie pot să își schimbe medicul de familie ales numai după ce au trecut cel puțin șase luni de la data înscrierii pe lista acestuia.
După cum apare în HG 696/2021, pachetul minimal de servicii medicale în asistența medicală primară, de care beneficiază acum cei neasigurați, conține următoarele tipuri de servicii medicale, potrivit Avocatnet.ro:
Curative:
– servicii medicale pentru situațiile de urgență medico-chirurgicală: asistență medicală de urgență – anamneză, examen clinic și tratament – se acordă în limita competenței și a dotării tehnice a cabinetului medical în cadrul căruia își desfășoară activitatea medicul de familie.
– consultații în caz de boală pentru afecțiuni acute, subacute și acutizări ale unor afecțiuni cronice;
– consultații periodice pentru îngrijirea generală a persoanelor cu boli cronice – se realizează pe bază de programare pentru: supravegherea evoluției bolii, continuitatea terapiei, screeningul complicațiilor, educația privind autoîngrijirea;
– consultații de monitorizare activă prin plan de management integrat pe bază de programare pentru bolile cronice cu impact major asupra poverii îmbolnăvirilor privind riscul cardiovascular înalt – HTA, dislipidemie și diabet zaharat tip 2, astm bronșic, boală cronică respiratorie obstructivă și boală cronică de rinichi;
De prevenție și profilactice:
– consultații preventive – sunt consultații periodice active, oferite persoanelor cu vârsta între 0-18 ani, privind: creșterea și dezvoltarea, starea de nutriție și practicile nutriționale, depistarea și intervenția în consecință pentru riscurile specifice grupei de vârstă/sex;
– consultații în vederea monitorizării evoluției sarcinii și lăuziei: depistarea sarcinii, luarea în evidență a gravidei, supravegherea sarcinii și urmărirea lăuzei. Consultațiile pentru urmărirea lăuzei la externarea din maternitate și la patru săptămâni de la naștere se acordă la domiciliu;
– consultații preventive de evaluare a riscului individual la adultul asimptomatic care se acordă la cabinetul medicului de familie în mod activ adulților din populația generală – fără semne de boală;
– supraveghere – evaluarea factorilor ambientali, consiliere privind igiena alimentației, depistare de boli cu potențial endemoepidemic – examen clinic, diagnostic prezumtiv, trimitere către structurile de specialitate pentru investigații, confirmare, tratament adecvat și măsuri igienico-sanitare specifice, după caz;
– consultații pentru acordarea serviciilor de planificare familială: consilierea femeii privind planificarea familială și indicarea unei metode contraceptive la persoanele fără risc;
La domiciliu:
– se acordă pentru persoanele înscrise pe lista proprie a medicului de familie, în afara cabinetului, în timpul programului de lucru pentru consultațiile la domiciliu;
– consultațiile la domiciliu se acordă persoanelor nedeplasabile din motiv de invaliditate permanentă sau invaliditate temporară, persoanelor cu boli cronice sau cu un episod acut ce nu permite deplasarea la cabinet, copiilor 0-1 an, copiilor cu vârsta 0-18 ani cu boli infectocontagioase și lăuzelor;
– este considerată consultație la domiciliu inclusiv consultația/ examinarea acordată de medicul de familie în vederea constatării decesului;
Diagnostice și terapeutice:
– aceste servicii se pot acorda exclusiv persoanelor înscrise pe lista proprie, la cabinet, la domiciliul persoanei sau la locul solicitării, în cadrul programului de lucru sau în cadrul unui program de lucru prelungit prin încheierea unui act adițional la contractul încheiat cu casa de asigurări de sănătate, după caz;
– aceste servicii sunt acordate de către medicul de familie conform curriculei de pregătire a medicului;
Activități de suport – sunt reprezentate de următoarele documente medicale, ca urmare a unui act medical propriu: eliberarea documentelor medicale, potrivit domeniului de competență, necesare pentru evaluarea și reevaluarea în vederea încadrării în grad de handicap/ eliberarea certificatului medical constatator al decesului, cu excepția situațiilor de suspiciune care necesită expertiză medico-legală, ca urmare a examinării pentru constatarea decesului;
De administrare de medicamente – administrarea schemei de tratament direct observat (DOT) pentru bolnavul TBC confirmat – se acordă persoanelor de pe lista proprie a medicului de familie.
Totodată, conform unui alt amendament, persoanele neasigurate beneficiază de aceleaşi servicii ca şi persoanele asigurate în vederea efectuării testării pentru virusul hepatic B, virusul hepatic C şi/sau HIV, beneficiind ulterior de acces la terapiile specifice din cadrul programelor naţionale de sănătate sau a programelor terapeutice derulate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
Fondurile necesare pentru plata acestor servicii medicale se suportă de la bugetul de stat prin bugetul aprobat Ministerului Sănătăţii sub formă de transferuri către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
Un alt amendament introdus de deputaţi prevede că salariile directorilor INSP şi INMSS nu pot fi mai mici decât cele ale medicilor din subordine, majorat cu 10%, respectiv cu 7,5%.
”Salariul de bază pentru funcţia de director general din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică şi al Institutului Naţional de Management al Serviciilor de Sănătate nu poate fi mai mic decât salariul de bază corespunzător funcţiei de medic deţinute sau aflate în subordine, după caz, majorat cu 10%. Salariul de bază pentru funcţia de director general adjunct din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică şi al Institutului Naţional de Management al Serviciilor de Sănătate nu poate fi mai mic decât salariul de bază corespunzător funcţiei de medic deţinute sau aflate în subordine, după caz, majorat cu 7,5%”, prevede textul adoptat.
De asemenea, salariul de bază pentru funcţia de director centru naţional/director/şef centru din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică şi al Institutului Naţional de Management al Serviciilor de Sănătate nu poate fi mai mic decât salariul de bază corespunzător funcţiei de medic deţinute sau aflate în subordine, după caz, majorat cu 5%.