CFR Infrastructură și asocierea Arcada (România) -Alstom (Franța) au semnat miercuri, contractul pentru modernizarea lotului 2 al Magistralei CFR Cluj Napoca -Oradea-frontieră Ungaria, al treilea mare contract semnat cu finanțare prin PNRR pentru linia de 166 de km. Astfel, loturile 2, 3 și 4 au contracte de proiectare și execuție pentru lucrările de reabilitare și electrificare. Reabilitarea și electrificarea liniei Cluj – Oradea alături de modernizarea Magistralei Caransebeș – Timișoara – Arad sunt cele două mari proiecte CFR cu finanțare prin PNRR (aproximativ 3 miliarde euro, la valorile actualizate). Borna din PNRR prevede semnarea a 50% dintre contractele feroviare până la finalul anului, jalon deja îndeplinit pentru CFR Infrastructură, nu și pentru Metrorex.
Alte articole: Târgu Mureș anunță o investiție de peste 13,6 milioane de euro pentru reabilitarea sitului poluat de la Azomureș
Contractul pentru lotul 2 Aghireș-Poieni de pe M 300 a fost semnat pentru 1,5 miliarde lei (300 de milioane Euro), iar durata de realizare este de 42 de luni. Lungimea lotului 2 este de 36,5 kilometri, iar pe traseu sunt prevăzute și două tuneluri, a transmis CFR Infrastructură :
,,Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA și Asocierea RailWorks, formată din SC ARCADA COMPANY (România) și SC Alstom Transport SA (Franța) au semnat miercuri 21 decembrie 2022 contractul, în valoare de 1,53 miliarde lei, pentru elaborarea proiectului tehnic și execuția lucrărilor de electrificare și modernizare a infrastructurii și suprastructurii feroviare pe secțiunea AGHIREȘ – POIENI (LOTUL 2), aferentă obiectivului “Electrificarea și reabilitarea liniei de cale feratǎ Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor (166,2 km)ˮ, finanțat cu fonduri nerambursabile prevăzute în Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR), Componenta 4 – Transport sustenabil.
„Am semnat astăzi contractul pentru electrificarea și modernizarea secțiunii AGHIREȘ – POIENI (LOTUL 2), un traseu în lungime de 36,5 km, cu două tuneluri, de 298 m, respectiv 320 m, la care se adaugă alte importante lucrări de artă și construcții civile noi, inclusiv obiective de utilitate publică și feroviară, care vor contribui semnificativ la atingerea scopului general al acestui mare proiect de dezvoltare a rețelei feroviare din nord-vestul țării, între Cluj Napoca și Episcopia Bihor”, a declarat Ion Simu Alexandru, director general al CFR SA.
Asocierea RailWorks, formată din SC ARCADA COMPANY (România) și SC Alstom Transport SA (Franța), va elabora proiectul tehnic și va executa lucrările de electrificare și modernizare a infrastructurii şi suprastructurii feroviare pentru viteza maximă de 160 km/h pe întreaga secțiune AGHIREȘ – POIENI, în lungime de 36,53 km, lucrări civile în stațiile Huedin și Poieni, haltale de mișcare Stana și Brăișoru, punctele de oprire – Aghireș, Jebuc și Bologa, modernizarea lucrărilor de artă – 3 poduri, 67 podețe, 2 tuneluri la Stana, în lungime de 298 m (fir I), respectiv 320 m (fir II), 1 pasaj superior, 1 pasaj denivelat (ecoduct), sisteme automate de semnalizare la 16 treceri la nivel cu calea ferată, lucrări specifice de exploatare feroviară, precum și lucrări de semnalizare prin implementarea sistemului ERTMS (ETCS nivel 2 și GSM-R) pe întregul traseu.” – CFR Infrstructură.
Asocierea Alstom-Arcada a câștigat și contractul pentru Lotul 1 Cluj Napoca -Aghireș
Cele patru contracte pentru modernizarea/electrificarea magistralei M 300 Cluj -Oradea au fost scoase la licitație pe 1 ianuarie 2022, iar finanțarea prin PNRR este de 1,3 miliarde Euro. Magistrala feroviară dintre Cluj-Napoca, Oradea şi vama cu Ungaria are o lungime de 166 de kilometri, mai multe poduri au o durată de viaţă depăşită (peste 100 de ani), starea generală este de degradare cu alunecări de teren, iar instalaţiile au o pronunţată uzură fizică şi morală, fiind la limita critică de încadrare în condiţiile tehnice, notează Ministerul Transporturilor în Nota de Fundamentare a proiectului pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici.
Citește și: Ioana Băsescu şi ceilalţi inculpaţi au scăpat de dosarul „Nana” după decizia CCR cu privire la prescripţie