Viitura de pe Nipru va avea efecte negative asupra litoralului românesc. Specialiștii avertizează că în zece zile gunoaiele vor ajunge și în România, a informat antena 3 CNN.
Distrugerea barajului de pe Nipru a condus la o distrugerea a tot ce a stat în calea viiturei, iar efectele negative vor putea fi vizibile în scurt timp și pe litoralul românesc.
Viitura a fost împinsă de vânt și de curenți către litoralul românesc și va aduce cu ea cantități gigantice de gunoaie.
„Vorbim despre cantități foarte mari de apă dulce care vin din baraj, vorbim despre sedimente, vorbim despre nutrienți, care sunt spălați de apă din toată lunca inundabilă a Niprului, vorbim despre mizerie, gunoaie, materie organică, crengi, lemne, gândiți-vă, totul a fost luat în calea viiturii. Aceasta spală în continuare, cât timp vine apa din bazin și totul se deversează în mare” a declarat Florin Timofte, cercetător-biolog la Institutul Național de Cercetare si Dezvoltare Marina „Grigore Antipa” din Constanța.
Specialiștii avertizează că viitura va ajunge în aproximativ zece zile în zona litoralului românesc, iar calitatea apei va scădea considerabil.
„De asemenea, toată viitura din Ucraina se va combina și cu Dunărea, pentru că în momentul de față am avut ploi suficiente pe continent și debitul Dunării va crește în următoarea perioadă.
Împreună cu viitura se vor crea niște condiții neprielnice, nu vom avea acea apă limpede, clară pe care toți turiștii o așteaptă pe litoral, probabil că apa își va schimba culoarea, vor apărea sedimentele, iar apa mării va fi tulbure un pic, practic va scădea calitatea apei”, a precizat biologul Florin Timofte.
În ceea ce privește uleiul industrial scurs în Nipru tot de la ruperea barajului nu există motve de îngrijorare. Experții Direcției de Sănătate Publică din Constanța prelevează zilnic probe din apa Mării Negre pentru a depista semne de poluare.
„Acea cantitate s-a combinat cu un volum foarte mare de apă, s-a amestecat și a ajuns în mare. Nu aici e pericolul. Acea viitură a antrenat însă tot în calea ei: deșeuri, lemne, crengi, materie organică și toate materialele respective ajung în mare.
Problema este că materialele organice provenite de pe uscat, împreună cu apa dulce care a dus la salinitatea scăzută a mării în acea zonă, plus sedimentele și nutrienții, vor crea în anumite locuri, probabil, cazuri de hipoxie: va dispărea oxigenul, va apărea procesul de descompunere a acestei materii organice, cumulata cu scăderea transparenței apei, și va fi posibil să apară fenomene de hipoxie care, posibil, să atragă după ele și moartea unor organisme. Acest fenomen însă este urmărit, monitorizăm situația, vedem ce se întâmplă în continuare”, a mai declarat Florin Timofte.
Alte articole: OMV Petrom: de la șantaj și până la oprirea investițiilor în Marea Neagră. Declarațiile lui Sorin Grindeanu