- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro
Știri interne

Mai multe medicamente ieftine riscă să dispară din piaţă. Comisia Europeană cere majorarea taxei clawback

07 Feb, 11:16 • Cornel Ghimeșan
Creşterea taxei clawback ca urmare a solicitarilor Comisiei Europene reprezintă "o reală tragedie pentru pacienții români", deoarece "va genera discontinuități mult mai mari decât în prezent în aprovizionarea pacienților cu medicamente din producția internă, punând sub semnul întrebării continuarea activității majorității producătorilor de medicamente din țară”, afirmă PRIMER (Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România).
Mai multe medicamente ieftine riscă să dispară din piaţă. Comisia Europeană cere majorarea taxei clawback

Mai multe medicamente ieftine riscă să dispară din piaţă. Producătorii din România atrag atenția că, în condițiile în care Guvernul va crește taxa suplimentară pe medicamente (clawback) de la 15%, cât este acum, vor dispărea din farmacii și din spitale și mai multe medicamente ieftine produse în ţară.

Comisia Europeană a solicitat autorităţilor române anularea taxei de clawback reduse în mod special, la 15%, pentru medicamentele originare din România, iar Guvernul s-a angajat ca la începutul acestui an să adopte un proiect de lege în acest sens.

„Chiar dacă UE cere un lucru care este în acord cu tratatul de funcționare, nu cunoaște contextul. Celelalte țări ale UE, în general, la medicamentele acestea ieftine, generice, cele pe care le vedem dispărând pe zi ce trece, nu au taxă clawback sau este situată la un nivel foarte scăzut. Taxa aceasta este o taxă pe cifra de afaceri, precum cea pe care Marcel Ciolacu vrea să o introducă la alte companii. Deci, fabricile de medicamente din România plătesc și impozit pe profit de 16% , dar și o taxă pe cifra de afaceri care a fost scăzută acum 4 ani la 15% de la vreo 30%”, a declarat Dragoș Damian, directorul executiv al PRIMER (Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România).

În 2020, Parlamentul a decis reducerea taxei de clawback pentru producătorii români de medicamente, astfel încât contribuţia trimestrială să fie redusă la 15% din valoarea consumului centralizat comunicat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, indiferent dacă este vorba despre medicamente generice sau inovative. Pentru medicamentele produse în afara ţării, taxa clawback este de 20% în cazul medicamentelor generice şi 25% pentru cele inovative, scrie HotNews.

Citeşte şi: Pastilele de gât, nocive pentru bolnavi. Avertismentul specialiştilor: „Într-o cantitate e medicament, în alta e otravă

Ce medicamente se produc în România

În acest moment, producătorii din ţară au în portofoliu toate medicamentele necesare, utilizate de 60% dintre pacienții români. „Medicamente uzuale, ieftine, pentru boli de inimă, sistem nervos central, plămâni, reumatism, câteva medicamente împotriva cancerului, multe antibiotice, medicamente esențiale pentru spitale. Când vorbim de medicamente esențiale, eu mă gândesc în primul rând la cele de spital, care mai sunt încă produse în România”, a precizat Dragoş Damian. În valoare, aceste medicamente acoperă sub 15% – pentru că sunt ieftine –, iar în volum – 60%: „Asta arată și că sunt ieftine și accesibile”.

Citeşte şi: Dispare unul dintre cele mai cunoscute lanțuri de farmacii din România. După 25 de ani de existență pe piață brandul va fi înlocuit de un alt nume important

În acest context, PRIMER face apel la premierul Nicolae Ciucă si la ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, „să abordeze cu maximă prudență și profesionalism solicitarea Comisiei Europene, în contextul specific al problemelor pe care le au pacienții și industria din România. Luarea unei decizii de revizuire în sus a taxei clawback pentru fabricile de medicamente din țară, care produc medicamente generice, la prețuri accesibile, înseamnă compromiterea gravă a accesului pacienților la medicamente și un efect negativ asupra unui sector economic care are nevoie de sprijin și nu de măsuri fiscale împovărătoare”.

Urmărește Daily Business pe Google News
Trăim în secolul vitezei, în secolul în care ORICE este la un click distanța, iar diferențele sunt dictate de calitatea “ambalajului”. Trăim în secolul în care suntem victimele dezinformării ... citește mai mult