Mâncarea de sărbători a costat cu 50% mai mult decât acum trei ani. Sondajul realizat de Colliers a mai dezvăluit o conștientizare sporită a problemei risipei alimentare și o dorință de reducere a cantității de produse alimentare achiziționate din acest motiv, declarată de maghiari (24%), polonezi (18%) și români (16%), transmite Rador.
Conform rezultatelor sondajului, cele mai populare cadouri de sărbători sunt cosmeticele (54%), jucăriile (49%) și produsele multimedia (46%). Pentru români, cele mai oferite daruri au fost produsele din categoriile modă și încălțăminte (66%).
„Atmosfera cumpărăturilor de sărbători se simte nu numai în centrele comerciale, ci și online. Ideea nouă este că, față de 2019, există acum un interes crescut pentru magazine mici, de cartier. Cumpărăturile online și în centrele comercială au rămas la niveluri similare în acest an. Cumpărăturile online, atît înainte, cât și după COVID-19, au fost preferate de aproximativ 50% dintre respondenți din Polonia, Republica Cehă, Slovacia și Ungaria. O creștere mare a interesului vizavi de comerțul electronic după pandemie se observă în Bulgaria (de la 10% la 40% dintre respondenți) și România (de la 24% la 47% dintre respondenți)”, a declarat Dominika Jedrak, Director al Serviciilor de Cercetare și Consultanță pentru Polonia și Europa Centrală și de Est.
Cei mai mulţi dintre respondenţi au recunoscut că vor cheltui cu siguranță mai mulți bani pe alimente în acest an decât în 2019 (49%), invocând creșterea inflației ca principal motiv. Creșterea prețurilor va determina însă ca 13% dintre consumatori să reducă numărul produselor alimenatre pentru mesele de sărbători.
De asemenea, 95% dintre cei chestionați au spus că își pregătesc mesele de sărbători singuri sau împreună cu familia şi doar 3% comandă mâncare de sărbători de la firme de catering (cei mai mulți în România, aproape 7%).
La sondaj au participat aproape 500 de persoane din Europa Centrală și de Est, 32% bărbați și 66% femei. Veniturile nete predominante ale respondenților sunt între 1.001 – 2.000 de euro, cei mai puțini respondenți indicând venituri de sub 500 de euro.