a scris pe pagina sa de Facebook că este preocupat în mod deosebit să evalueze eficiența proceselor de colectare a datelor financiare și că această decizie trebuie să fie urgentată. Ministrul caută soluții pentru optimizarea cheltuielilor guvernamentale și la gestionarea mai bună a resurselor.
De asemenea, CNIF ajută autoritățile române la menținerea stabilității financiare pe termen lung. Mai mult, ministrul a transmis că CNIF joacă un rol important în detectarea și prevenirea activităților ilegale.
„De când am venit la Ministerul Finanţelor m-a preocupat în mod deosebit să evaluez eficiența proceselor de colectare a datelor financiare și să identific alături de experții CNIF posibile îmbunătățiri care să ducă la optimizarea cheltuielilor guvernamentale și la gestionarea mai bună a resurselor.
Nu știu câți înțeleg impactul pe care CNIF (Centrul Național pentru Informații Financiare) îl aduce pentru a înțelege starea financiară a țării, evoluția economică și tendințele fiscale. Prin colectarea, gestionarea și analiza datelor financiare, CNIF ne ajută să luăm decizii informate și ajută, implicit, la menținerea stabilității financiare pe termen lung.
De asemenea, joacă un rol crucial în detectarea și prevenirea activităților ilegale. Este important să înțelegem care sunt măsurile tehnologice și procedurale utilizate pentru a identifica tranzacțiile suspecte”, a scris Marcel Boloș pe Facebook.
Boloș a evidențiat faptul că, CNIF folosește în continuare o tehnologie veche, iar modernizarea reprezintă un aspect vital.
„Tocmai de aceea am vrut să văd procesul riguros prin care trece fiecare informație financiară pentru a detecta potențiale riscuri și anomalii, pentru că în final demonstrează determinarea noastră de a menține o piață financiară transparentă și corectă.
Faptul că încă se folosește tehnologie învechită nu mai este o noutate pentru nimeni. De aici sunt repercursiuni atât în ceea ce privește disponibilitatea serviciilor și a riscurilor de securitate, cât și în privința costurilor tot mai mari pentru întreținerea infrastructurii utilizate. Chiar și așa, este onorabil că angajații de aici gestionează un adevărat „hub” al finanțelor publice utilizat de peste 14.000 instituții publice și 1,4 milioane români.
Modernizarea și adaptarea CNIF la noile cerințe și actualizarea tehnologică a infrastructurii hardware și software este asumată de România prin PNRR. Este un aspect vital pe care trebuie să îl urgentăm, dacă vrem să rămânem relevanți și să ne adaptăm la provocările tot mai complexe pe care le avem în față”, a conchis Marcel Boloș.