România se află pe locul doi în topul țărilor care importă produse agricole din Ucraina. În special cereale au fost cele mai importnt, achizițiile atingând aproximativ de 1,3 miliarde de dolari, potrivit datelor oficiale. Numai Polonia figurează cu importuri mai mari, de 1,6 miliarde de dolari. Producătorii români de cereale sunt nemulțumiți și au avertizat că un aflux de cereale ucrainene provenit prin așa-numitele „căi de solidaritate” ale UE îi aruncă foarte aproape de faliment. Cu toate acestea, Comisia Europeană insistă că acest lucru nu are un impact negativ asupra pieței unice.
Potrivit lui Florin Bercu de la Alianța pentru Agricultură și Cooperare, producătorii români se confruntă cu o „deteriorare puternică a competitivității lor”.
Te-ar putea interesa și: Angajați fericiți: 3 firme le cer să lucreze mai puțin pentru același salariu. Unde se întâmplă
Pentru Bercu, principala problemă este că fermierii români sunt afectați de importurile mai ieftine de floarea-soarelui, grâu, orz și porumb din Ucraina, care sunt cultivate după reguli și restricții diferite față de UE.
„Importul de cereale și semințe oleaginoase trebuie să tranziteze teritoriul țării și să ajungă în statele membre UE, care sunt importatoare nete ale acestor culturi sau, mai departe, în țări terțe. Dar aceste culturi sunt vândute pe piața din România”, a declarat el pentru EURACTIV.
Diferența de preț face ca cerealele din Ucraina să fie mai atractive pentru comercianți. Însă calitatea cerealelor vândute pe piața din România este îndoielnică, punând în pericol producătorii locali.
„În vârful recoltei, piața locală de cereale și oleaginoase este invadată de cereale ucrainene, prăbușind astfel piața cerealelor din România, atât din punct de vedere al prețurilor de achiziție, cât și din punct de vedere al volumelor necesare”, a explicat Bercu.
Printre alte probleme cauzate de măsurile de facilitare a exporturilor de cereale ucrainene se numără și costul de transport pentru fermierii români, care aproape s-a triplat în prima lună de liberalizare a comerțului din cauza cererilor foarte mari din Ucraina. Numărul produselor de protecție a plantelor contrafăcute sau interzise în UE a crescut, a spus Bercu, avertizând că acest lucru pune în pericol consumatorii europeni și locali. Această combinație de prețuri mici de achiziție, randamente scăzute și costuri mari de producție a creat o „furtună perfectă”, a avertizat el.
„E un moment, cred că a fost toată lumea invitată, e un moment în care cu toții trebuie să vorbim aceeași limbă. Eu, pur și simplu mental, refuz să cred că România nu va intra în Schengen. Eu cred că în războiul din Ucraina am avut cea mai mare contribuție. Am supărat fermierii români ca să dăm prioritate cerealelor ucrainene. Îmi e greu să accept că un parlamentar ales de către români face ceva împotriva României. E trădare”, a declarat Marcel Ciolacu
În ciuda impactului negativ, Bercu subliniază că fermierii români continuă să susțină inițiativa căilor de solidaritate, menționând că preocupările „nu trebuie înțelese ca o dezaprobare a fermierilor față de aceste coridoare”, ci mai degrabă ca o modalitate de „autoconservare”. Cu toate acestea, fermierii solicită o serie de măsuri practice pentru a contribui la atenuarea tensiunii fluxului de produse ucrainene, inclusiv o mai bună gestionare în porturile maritime, precum și trasabilitatea pentru a preveni deturnarea cerealelor ucrainene către piața românească.
În contextul aderării României la Schengen, Marcel Ciolacu mai sublinia faptul că este foarte important ca toți decidenții politici să lupte pentru a face acest lucru posibil.
„Este foarte important ca în această perioadă să fim cu toții uniți și să acționăm pentru țara noastră. În această chestiune nu e loc de orgolii și rivalități. Apelul meu este ca toate partidele să utilizeze contactele pe care le au în familiile lor politice europene, pentru susținerea aderării României la Spațiul Schengen.”, scria președintele PSD într-o postare pe Facebook.
De asemenea, într-o conferință de presă, Marcel Ciolacu a anunțat luni că fermierii își vor putea primi despăgubirile pentru culturile afectate de secetă după ultima rectificare din acest an.
„Acum cu rectificarea să acoperim și aceste despăgubiri. Trebuia să se facă cuantumul. Nu puteai să faci despăgubirile, până nu făceai centralizarea. Am înțeles că se încadrează în jur de 360 de milioane, vreo 2200 de ha. În momentul acesta chiar ne pregătim pentru anul viitor”, a declarat președintele PSD
Și europarlamentarul Rareș Bogdan a avut un discurs dur în Parlamentul European, după intervenția eurodeputatului german Guido Reil la adresa intrării României în Schengen.
„Ce trebuie să mai facem pentru a fi tratați de la egal la egal și respectați de către toți membrii UE? Să provocăm o criză alimentară la nivel european? Să blocăm la graniță trenurile și sutele de camioane cu cereale care traversează zilnic România pentru a ajunge pe piețele occidentale în Olanda, Belgia, Franța, Austria, Germania, Italia? Nu ne obligați să jucăm și noi dur. Am fost mult prea eleganți și mult prea tăcuți. Până acum, nu suntem mai puțini europeni decât cei din Vest” – a afirmat europarlamentarul PNL.