Premierul Marcel Ciolacu a declarat că nu poate fi introdusă măsura impozitului progresiv până când statul român nu finalizează procesul de digitalizare a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF). „Pe urmă vor exista discuţii în cadrul reformei fiscale dacă va fi făcută o revenire la adevărata taxă unică care să fie unică, de această dată, fără excepţii, sau se va merge către o impozitare progresivă. Nu vă ascund că eu sunt unul dintre susţinătorii impozitării progresive”, a adăugat şeful Executivului.
„În primul rând, după ce îşi termină statul român restanţa de a digitaliza ANAF. Pe urmă vor exista discuţii în cadrul reformei fiscale dacă va fi făcută o revenire la adevărata taxă unică care să fie unică, de această dată, fără excepţii, sau se va merge către o impozitare progresivă. Nu vă ascund că eu sunt unul dintre susţinătorii impozitării progresive”, a afirmat Marcel Ciolacu, întrebat miercuri la Ploieşti, după vizita la fabrica Coca-Cola, de când ar putea România să aibă un impozit progresiv.
Chestionat dacă banii primiţi de ţara noastreă de la UE ar putea fi în pericol, premierul a răspuns: „Nu. Pericolul cel mai mare a fost, în primul şi în primul rând, să plătim o amendă de 0,5 din PIB pentru că ar exista posibilitatea să nu respectăm acordul asumat de stat de 4,4 în ceea ce priveşte deficitul”.
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat că încă nu a venit un răspuns oficial de la Comisia Europeană privind pensiile speciale, însă au loc videoconferinţe, zilnice, cu echipa tehnică a Comisiei. „Eu cred că săptămâna aceasta se cam hotărăsc lucrurile, urmând să venim în Parlament cu modificările, să ne adaptăm deciziei Curţii Constituţionale, şi pe urmă să plece legea la promulgare”, a mai spus şeful Guvernului.
„Nu a venit un răspuns oficial. În fiecare zi există videoconferinţe cu tehnicul Comisiei. Eu cred că săptămâna aceasta se cam hotărăsc lucrurile, urmând să venim în Parlament cu modificările, să ne adaptăm deciziei Curţii Constituţionale şi pe urmă să plece legea la promulgare. Din punctul meu de vedere ultimele solicitări care au fost făcute de către Comisie şi tehnicul de la Comisie sunt unele de mare bun-simţ şi unele corecte, ţinând cont de contextul României de astăzi”, a declarat Marcel Ciolacu, întrebat dacă a venit vreun răspuns de la Comisia Europeană privind pensiile speciale, miercuri după vizita la fabrica Coca-Cola din Ploieşti.
Chestionat dacă ministrul Finanţelor a recomandat, în şedinţa coaliţiei, în lunile următoare să amâne anumite plăţi şi cele pentru TVA, premierul a răspuns: „Nu cred, suntem cu ele la zi”.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat miercuri, după concluziile prezentate de FMI, că este convins că nu va fi nevoie de noi taxe. ”În acest moment, dacă ne ţinem de ceea ce am promis şi vom continua şi cu reorganizarea în ministere, lucrurile vor fi sustenabile”, a arătat el, precizând că nu crede că vor trebui alte măsuri”.
”Am avut o discuţie cu FMI. ne-am uitat şi pe documentul pe care urma să îl prezinte. Eu am explicat programul pe termen scurt şi lung. Să nu confundăm reforma fiscală cu măsurile luate. Au fost bucuroşi că am pornit prin aceste măsuri şi am creat cadrul fgeneral pentryu a crea reforme şi, cu adevărat, trebuie să fim atenţi şi pe aceast sfârşit de an şi anul viitor, astfel încât chyeltuielile să nu fie scăpate de sub control, cum s-a mai întâmplat. (…)
Eu zic că fiind mai mult solidari unii cu alţii vom depăşi şi acest moment”, a spus premierul după vizita la Fabrica Coca-Cola, în Ploieşti.Şeful Executivului a mai afirmat că ”dacă ne ţinem de planul pe care deja l-am pornit, nu crede că vor trebui alte măsuri”.
”A trecut emoţia războiului, deja sunt foarte multe investiţii străine directe, avem record în acest sens. Eu sunt ferm convins că România va avea şi de această dată va avea a doua creştere economică din Europa, lucru care se va cimenta şi mai bine macroeconomic” a explicat Ciolacu.Premierul a mai arătat că vrea să grăbească digitalizarea ANAF.
”Am avut discuţii şi vom avea şi săptămâna viitoare. O să-i prezint şi preşedintelui României, că, din punctul meu de vedere, fiind un obiectiv strategic în acest moment, mai ales în contextul actual. Sunt convins că nu va fi nevoie de noi taxe. Luna septembrie nu e o lună fantastică pentru colectare…. Am anunţat suficient apocalipsa ca să o mai anunţăm în continuare, pentru că ea nu a venit. În acest moment, dacă ne ţinem de ceea ce am promis şi vom continua şi cu reorganizarea în ministere, lucrurile vor fi sustenabile.
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat, chestionat dacă măsurile suplimentare recomandate de FMI, pentru următorii doi ani, în vedere creşterii procentului alocat cu încă 2% din PIB se referă la unele fiscale, că este în primul rând vorba de o reformă fiscală prevăzută în cererea de plată numărul 4 şi care nu va fi aplicată sub nicio formă din 2024. El a adăugat că, din punctul său de vedere, această reformă va avea aplicabilitate de la jumătatea anului 2025, tocmai pentru că este vorba de o reformă şi nu doar de nişte măsuri.
„E normal să fie ceva predictibil şi foarte discutat”, a continuat şeful Executivului. „Deci eu cred că din reducerea cheltuielilor, combaterea evaziunii fiscale şi dintr-o colectare mai bună, noi ştiţi că mai avem eşalonări din pandemie şi acum făcute de Guvernul de atunci, companii care cu toate că ar avea venituri să plătească aceste eşalonări, pentru că a trecut pandemia, nu le plătesc pentru că ele sunt eşalonate şi au posibilitatea câteodată să le reeşaloneze. De ce să mă împrumut de la bancă, când pot să folosesc banii de la stat? Atât i-a dus capul pe unii la un moment dat. Dar vom merge înainte”, a concluzionat Ciolacu.
Şeful misiunii FMI pentru România Jan Kees Martijn a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, că pachetul de măsuri fiscale adoptat Guvern este un pas în direţia dorită, dar a precizat că mai trebuie făcute ajustări. El a menţionat că deficitul fiscal trebuie să scadă sub trei procente şi a mai afirmat că sunt limitate capacităţile de reducere a cheltuielilor publice.
Jan Kees Martijn a mai anunţat că este necesară eliminarea privilegiilor existente în sistemul public şi a adăugat că „va fi necesară o creştere a procentului alocat cu încă două procente din Produsul Intern Brut faţă de ceea ce este prevăzut în acest moment”