Metoda la care apelează Gabriela are, în fapt, mai multe componente. Lista de cumpărături este prima componentă.
Femeia alcătuiește o listă riguroasă și nu se abate absolut deloc de la ea. Merge la cumpărături o dată pe săptămână, aproximează de câte alimente are nevoie toată săptămâna, astfel încât, la capătul acestui interval, frigiderul să-i rămână gol.
„Ce aplic foarte bine este tehnica frigiderului cât mai clar, cât mai aerisit. Iar la sfârşitul săptămânii frigiderul trebuie să fie aproape gol. Avem compostul, adică resturile vegetale pe care putem să le punem deoparte. Aceste resturi pot să se transforme în câteva luni în aurul grădinarului”, a povestit Gabriela pentru observatornews.ro.
Deși veniturile românilor sunt extrem de mici, mii de români trăind la limita sărăciei, risipa alimentară este un fenomen des întâlnit. 40% din risipa alimentară provine chiar din gospodăriile noastre. Altfel spus, nu mai puțin de 75 de kilograme de alimente sunt aruncate anual de fiecare familie. Adică aproape trei sferturi din ceea ce mâncăm ajunge la gunoi. Cel mai des ajung la gunoi alimentele destinate consumului zilnic.
„Avem pâinea, care cred eu că este printre cele mai aruncate, avem fructele care dacă nu le consumăm în 3-4 zile ajung aşa. Un sos de roşii, în general nu-l folosim pe tot. Şi va dezvolta floare şi gaz”, spune Fabius Antal, specialist în wellbeing, pentru sursa citată.
Creativitatea în bucătărie ne ajută să nu mai risipim atât de multă mâncare.
„Dacă e vorba de verdeaţă, pot să fac un pesto de verdeaţă. La carne, uitaţi-vă la pachetele care au reducere în magazin. Dacă aţi luat foarte mult, încercaţi să vă pregătiţi carnea pentru micul dejun. Să o gătiţi la cuptor, la final puneţi un praf de usturoi şi aveţi un mezel”, recomandă chef Cezar Munteanu, potrivit aceleiași surse.
Legea risipei alimentare adoptată recent îi obligă pe comercianţi să doneze sau să vândă accelerat mâncarea aproape expirată.