Ministerul Economiei propune Guvernului să ceară Comisiei Europene realocarea fondurilor de coeziune pentru întreprinderile mari care au avut de suferit în urma creșterii prețurilor la energie, potrivit economedia.ro.
Schema de ajutor solicitată de ministerul Economiei prevede un buget total de 1,7 miliarde euro destinat companiilor mari și energointensive care s-au confruntat cu prețurile mari la energie, conform unui memorandum care va fi discuta în cadrul ședinței de guvern din 31 mai.
„Având în vedere cele prezentate anterior, propunem solicitarea către Comisia Europeană și realocarea («repurposing») sumelor din exercițiul financiar anterior în risc de a fi pierdute (fondurile de coeziune), pentru finanțarea de scheme de ajutor de stat care vor fi propuse pentru sprijinirea întreprinderilor mari și energointensive puternic afectate de situația prețurilor la energie și gaz natural”, se menționează în memorandum.
Potrivit acestui memorandum, ministerul pune la dispoziție oportunități de finanțare printr-un mecanism de schemă de ajutor din partea statului în ceea ce privește industria energointensivă în acord cu prevederile Cadrului Temporar de Criză și Tranziție.
Redăm mai jos câteva pasaje din memorandum:
„Într-un context actual complicat, marcat de creșterile semnificative ale prețurilor la energia electrică și gaze naturale, de riscul major generat de disponibilitatea materiilor prime, companiile din industria prelucratoare din țara noastră sunt puternic afectate, fiind necesară identificarea unor soluții urgente care să contracareze aceste consecințe asupra economiei românești. Evoluția prețurilor la energia electrică și gaze naturale la care se adaugă instabilitatea determinată de contractele de furnizare încheiate pe perioade limitate de timp, conduc la costuri nesustenabile pentru industrie precum și la riscul întreruperii fluxurilor de producție în sectoare esențiale pentru economia românească, atat în aval cât și în amonte.
În momentul de fata există trei categorii de situații ce pot fi întâlnite in sectoarele industriale vizate de Cadrul temporar:
a) Întreprinderi care au fost închise ca urmare a impactului creșterii prețului la energia electrică și la gazul natural (de ex. industria chimica, fabricarea aluminei ). Creșterea prețurilor la energia electrică și la gazul natural a fost determinată de creșterea prețului gazului natural rusesc încă din anul 2021 (COM in iulie 2021 a arătat că creșterea prețurilor este determinată în proporție de peste 80 % de creșterea prețului de către Rusia)
b) Întreprinderi care încă funcționează însă au înregistrat pierderi masive și reducerea EBITDA în proporții semnificative, din nefericire, îndeplinind astfel condițiile de eligibilitate prevăzute de Cadrul temporar (de ex. industria sticlei și a cimentului)
c) Întreprinderi al căror proces tehnologic a permis închiderea parțială de capacități de producție de materii prime și produse intermediare și care au substituit aceste închideri parțiale cu achiziționarea de materii prime și produse intermediare din import. În absența acestor masuri de adaptare la conditiile crizei, aceste firme, desi supravietuiesc generand pierderi, ar fi inregistrat pierderi catastrofale si reduceri de EBITDA, in unele cazuri ar fi inregistrat chiar EBITDA negativ, ceea ce ar fi culminat cu inchiderea si falimentul lor. Pe de alta parte, inchiderea partiala a capacitatilor de productie de materii prime si de produse intermediare a determinat sectionarea integrarilor pe verticala, concedierea de forta de munca calificata, precum si alte efecte negative oglindite in economia orizontala.
5. Bugetul estimat
Pentru întreprinderile de la categoria a) o estimare preliminară a bugetului necesar sub formă de ajutoare este de aproximativ 400 milioane Euro.
Aceste ajutoare ar trebui să acopere cheltuielile de conservare și repornire. Ele ar trebui furnizate doar în situația repornirii, fondurile urmând să fie transferate la data la care se aprobă în organele societății respective repornirea capacităților, data de referință atât pentru plata cheltuielilor de conservare (ex post) cât și a cheltuielilor de repornire (ex ante).
Trebuie menționat că aceste întreprinderi, prin închiderea lor, au sprijinit efortul colectiv de reducere a consumului în vederea traversării iernii 2022-2023.
De asemenea, redeschiderea lor va avea un impact semnificativ pe diferite componente;
- reducerea presiunii determinate de criza alimentară prin reluarea producției de îngrășăminte chimice;
absorbție de forță de muncă ceea ce va reduce povara statului pe Fondul de șomaj;- creșterea contribuțiilor la bugetul de stat și bugetele speciale;
- reducerea dependenței de importuri
Pentru întreprinderile de la categoria b) o estimare preliminară a bugetului necesar sub formă de ajutoare este de aproximativ 700 milioane Euro.
În cazul companiilor care au înregistrat pierderi grave este necesară beneficierea de aceste scheme de ajutor. Multe dintre ele au apelat la credite bancare, care le-au complicat mai tare situația.
Pentru întreprinderile de la categoria c) o estimare preliminară a bugetului necesar sub formă de ajutoare este de aproximativ 600 milioane Euro.
În cazul acestor întreprinderi este necesar acest ajutor, deoarece s-au confruntat cu o creștere gravă a costurilor ceea ce le-a redus masiv competitivitatea.
Creșterea de costuri vine din reducerea parțială de capacități de producție de materii prime și produse finite, recurgând la importuri, ceea ce le crește gradul de expunere la
riscuri de piață, pe care în mod normal nu le-ar fi avut. Și aceste întreprinderi au apelat la credite bancare suplimentare, fiind în momentul de față cu grade de îndatorare ridicate ceea ce face accesul la finanțări foarte dificil.
Ca și la categoria de mai sus acordarea de ajutoare de stat nerambursabile le va permite să redevină bancabile și să își continue activitatea, crescând competitivitatea”, se arată în memorandum.
Alte articole: Ce se întâmplă cu prețurile la energie. Răzvan Nicolescu aruncă bomba. ”Prețurile vor rămâne mari, soluția e eficiența energetică”