Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău a trimis în judecată cinci persoane pentru comiterea infracţiunilor de trafic de produse sau substanţe toxice, producerea, livrarea sau utilizarea îngrăşămintelor chimice neautorizate pentru culturi destinate comercializării şi contrabandă calificată, după ce ar fi comercializat şi folosit substanţe chimice periculoase cu bună ştiinţă la înfiinţarea unor culturi de castraveţi şi roşii deşi o bună parte dintre produsele respective erau neomologate şi nocive pentru consumatori. Potrivit ministrului Agriculturii, din datele puse la dispoziţie de autorităţile, nu există indicii că în cadrul programului „Tomata” s-au folosit pesticide peste limita admisă de lege, motiv pentru care a precizat că legumele sunt sigure pentru consum.
Anchetatorii au arătat că, pe parcursul anului trecut, o persoană domiciliată în judeţul Ilfov ar fi achiziţionat mai multe substanţe chimice neomologate la nivelul Uniunii Europene cu scopul de a le revinde în pieţele din municipiul Bucureşti şi unor legumicultori. Printre producătorii agricoli care ar fi achiziţionat substanţele chimice s-ar fi aflat şi doi buzoieni din localitatea Glodeanu – Sărat care le-ar fi utilizat ulterior pentru înfiinţarea unor culturi de castraveţi. În cele din urmă, îngrăşămintele chimice ar fi folosite şi pentru stropirea unor culturi de roşii.
„În fapt, s-a reţinut că, în cursul anului 2023, inculpatul P.P., domiciliat în judeţul Ilfov, prin intermediul unor cetăţeni turci, a achiziţionat multiple produse de protecţie a plantelor neomologate în România ori la nivelul Uniunii Europene care conţin substanţe toxice, cu scopul de a le revinde, în mod ilegal, în pieţele din Municipiul Bucureşti, producătorilor agricoli. Astfel, acesta a trecut graniţa în Bulgaria unde s-a întâlnit cu diverşi cetăţeni de naţionalitate turcă, a achiziţionat produsele neomologate şi a trecut din nou graniţa în România, prin punctul de trecere a frontierei Giurgiu, fără a declara organelor vamale că deţine astfel de produse în vehicul. Ulterior, acesta a comercializat astfel de produse interzise la deţinere şi utilizare către producători agricoli din România, în special către legumicultori. Printre clienţii sus-numitului, au fost identificaţi inculpaţii C.A. şi M.F.E., legumicultori de pe raza comunei Glodeanu-Sărat, ce au înfiinţate mai multe solarii pe raza localităţii de domiciliu. Aceşti doi inculpaţi au utilizat substanţele interzise neomologate pe culturile de castraveţi înfiinţate. De asemenea, inculpatul C.A. a achiziţionat cantităţi mai mari de produse de protecţia plantelor neomologate, iar ulterior a revândut o parte din aceste produse către doi martori audiaţi în cauză, dar şi către inculpatul G.I.A., care la rândul lui a utilizat aceste substanţe prin stropirea culturii de roşii înfiinţate. Totodată, la domiciliile inculpaţilor C.A., P.P. şi S.C. au fost identificate produse de protecţia plantelor neomologate dar şi cu drept de deţinere în România, al căror termen de valabilitate era expirat, devenind astfel deşeuri, însă aceştia nu au luat măsurile legale de eliminare a acestora”, informează unitatea de parchet.
Citește și: Bani pentru programul Tomata: agricultorii primesc 3000 de euro pentru 1000 mp cultivaţi
În urma cercetărilor, procurorii au dezvăluit că persoanele care ar fi folosit substanţele chimice pentru culturile de legume aveau cunoştinţă de gradul ridicat de pericol la care se supuneau eventualii clienţi, pentru propriul consum înfiinţând culturi separate.
„Dintre substanţele toxice pe care persoanele menţionate le ofereau spre comercializare (…) o substanţă de protecţia plantelor denumita ‘Canprin, aflată în recipient din plastic cu inscripţii în limba turcă, produs neomologat în România, o substanţă de protecţie a plantelor cu efect de coacere timpurie a tomatelor şi a castraveţilor vândută drept ‘Ethrel’, cu etichete cu inscripţii în limba turcă, ‘Maysal 48 SL’, produs neomologat în România. Inculpaţii erau conştienţi de pericolele la care s-ar fi expus dacă ar fi consumat legumele pe care le deţineau în solarii, deşi urmau să comercializeze aceste legume către populaţie, menţionând că ‘ei nu vor mânca roşii până la vară’. Aceştia erau dezinteresaţi de urmările pe care le-ar fi putut produce acele legume consumatorilor, înfiinţând şi culturi separate, doar pentru consumul propriu, pe care nu le stropeau cu substanţe”, au arătat procurorii.
Citește și: Tomata 2024. Când începe virarea banilor pentru legumicultorilor români
„O să intensificăm controalele, o să port discuţii cu Autoritatea Naţională Fitosanotară (ANF) şi cu Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA). Din probele pe care noi le-am luat la programul de tomate, pe ajutoare de minimis, nu am avut probleme de această natură. Pe programul ‘Tomata’, din probele recoltate de ANF şi ANSVSA nu au fost rezultate înregistrate cu depăşiri de pesticide, aşa că legumele româneşti sunt sănătoase, nu au nicio problemă din a fi comercializate. Pe consumatori îi sfătuiesc să caute produse româneşti şi să consume produse româneşti iar fermierii ştiu ce au de făcut şi nu vor folosi aceste pesticide”, a precizat pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii, Florin Barbu.
În cadrul şedinţei Consiliului Local Municipal (CLM) Buzău de luni, o parte dintre consileri au reiterat necesitatea demarării unei campanii de testare a legumelor în pieţe, în contextul anchetei desfăşurate de autorităţi.