Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, a participat în data de 21 noiembrie 2022 la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit, care a avut loc la Bruxelles. În cadrul acestei întâlniri ministrul a avut intervenții pe trei teme importante, dintre care una este reprezentată de fertilizanți. Acesta a cerut Uniunii Europene să acorde fonduri, astfel încât fermierii români să poată primi subvenții pentru îngrășăminte.
”România apreciază analiza Comisiei care reușește să identifice foarte bine problemele cu care se confruntă fermierii noștri. L-aș felicita pe comisar pentru expunerea făcută și pentru meticulozitatea prezentării acestei problematici extrem de importante, însă criza îngrășămintelor are la bază prețul enorm la gaze, un factor extern agriculturii și considerăm de aceea că soluțiile nu trebuie să vină doar de la acest sector, cu atât mai puțin fondurile.
Situația agricultorilor noștri este complicată și de seceta prelungită, ale cărei efecte se adaugă provocărilor datorate prețului la îngrășăminte, la energie și în general la inputuri, care conduc la pierderi importante ce pun sub semnul întrebării reziliența fermierilor europeni. Prin planurile naționale strategice sunt stabilite măsuri care să încurajeze fermierii pentru găsirea de soluții alternative, dar nu sunt suficiente.
Întrucât cauza principală o constituie explozia prețului gazelor, care reprezintă materia primă pentru producția de îngrășăminte pe bază de azot, o soluție pe termen scurt ar fi susținerea fermierilor din fondurile Uniunii Europene, din afara PAC, pentru a compensa prețurile la îngrășăminte.
Soluția sugerată de Comisie privind aplicarea de taxe sectorului energetic care înregistrează profituri uriașe prin care să se finanțeze fermierii este de salutat, însă prezintă dificultăți de aplicare ce ar putea fi modelate printr-o abordare comună din partea Comisiei”, a spus Petre Daea.
Cu privire la Regulamentul privind refacerea naturii – Aspecte agricole, Petre Daea a spus:
„România susține obiectivele Pactului verde și a Strategiei în domeniul biodiversității, precum și intensificarea eforturilor de refacere a ecosistemelor.
Cu toate acestea, având în vedere dificultățile create de pandemia COVID, de creșterea prețului la energie/fertilizanți și a războiului, și nu numai, trebuie să punem pe prim plan obiectivul securității alimentare.Prezentul Regulament introduce însă mari constrângeri privind continuarea activității în sectorul agricol.
Obiectivele stabilite sunt extrem de ambițioase, dar dificil de implementat pe termen scurt și cu grad relativ de siguranță.
Activitățile obligatorii privind refacerea biodiversității, ca să poată fi realizabile, trebuie să fie realiste, să aibă în vedere perspectivele economice și sociale, luând în considerare toate elementele constitutive ale unei decizii în acest sens, cum ar fi:
O finanțare corespunzătoare, cu posibilități practice de realizare ale acesteia, care să nu se bizuie numai pe efortul statelor membre, întrucât paleta beneficiarilor este largă, de care trebuie să se bucure toți cetățenii. În atare condiții, apare nevoia compensațiilor pentru pierderile de venit ale celor afectați, ori actualul buget PAC este deja alocat în mare parte pentru măsurile de mediu. Este nevoie de multă flexibilitate, în așa fel încât statele membre să își poată adapta măsurile la nevoile specific naționale. Activitățile agricole extensive, cum ar fi pășunatul și cositul, trebuie să continue în zonele cu caracteristici peisagistice de mare diversitate, asigurând-se astfel păstrarea acestora.
Refacerea naturii trebuie abordată în interesul acesteia și al omului, respectându-se dreptul de proprietate al acelora care participă la realizarea obiectivelor propuse, în așa fel încât să genereze voința de acțiune. Măsurile prevăzute vor conduce la creșterea zonelor sensibile la nivel european, care alături de SUR, vor genera reducerea cultivării terenurilor agricole, a producțiilor agricole, escaladarea prețurilor terenurilor agricole, precum și un impact puternic asupra comunităților locale. Propunerea aduce atingere și competențelor statelor membre privind sectorul silvic, care nu poate fi exclus dintr-un asemenea concept.
Și aceasta trebuie s-o înțelegem din capul locului!”, a mai adăugat Petre Daea