Minivacanţă Rusalii 2023. Sărbătorile legale în România sunt zilele declarate prin lege ca fiind nelucrătoare, altele decât zilele de week-end. Statul le acordă angajaţilor români o zi liberă de Rusalii, mai exact pe 5 iunie. Salariaţii nu vor trebui să vină la muncă nici pe 1 Iunie, de Ziua Copilului.
În plus, bugetarii vor avea parte de o zi liberă în plus față de cei care lucrează în mediul privat, este vorba despre ziua de vineri 2 iunie, astfel încât aceştia vor beneficia de o punte şi, deci, de cinci zile libere consecutive.
1 Iunie şi 5 iunie sunt considerate sărbători legale, prin urmare, angajatorii trebuie să le acorde salariaților lor ca zile libere plătite.
Anul acesta a fost generos în zile libere legale. Angajaţii vor avea nu mai puţin de 15 zile libere de la stat, conform Codului Muncii. Însă, atenţie! Doar 11 dintre ele pică în timpul săptămânii.
Aceste zile includ 1 și 2 ianuarie, 24 ianuarie (Ziua Unirii Principatelor Române), Vinerea Mare, prima și a două zi de Paște, 1 Mai (Ziua Muncii), 1 iunie (Ziua Copilului), primele două zile de Rusalii, 15 august (Adormirea Maicii Domnului), 30 noiembrie (Sfântul Andrei), 1 Decembrie (Ziua Națională a României) și primele două zile de Crăciun.
Recent, au fost adăugate alte două zile libere în calendar, pe lângă cele 15 deja declarate, prin adoptarea unui proiect de lege în luna februarie 2023. Aceste zile sunt 6 și 7 ianuarie (Bobotează și Sfântul Ioan), potrivit avocatnet.ro
După Ziua muncii, românii mai au de luat următoarele libere:
– 1 iunie (Ziua Copilului); Joi
– prima și a doua zi de Rusalii; 4 și 5 iunie; Duminică și Luni
– 15 august (Adormirea Maicii Domnului); Marți
– 30 noiembrie (Sfântul Andrei); Joi
– 1 decembrie (Ziua Națională a României); Vineri
– 25 și 26 decembrie (prima și a doua zi de Crăciun); Luni și Marți
În cazul companiilor sau a fabricilor în care producţia nu poate fi întreruptă, deci angajaţii nu pot lipsi de la locul de muncă, zilele libere legale neefectuate vor putea fi compensate printr-un spor salarial. Este vorba, mai precis, despre angajații din unitățile sanitare sau cele de alimentație publică, precum și despre locurile de muncă în care activitatea nu se poate întrerupe din cauza caracterului procesului de producție sau specificul activității.
Potrivit Codului muncii, în aceste cazuri, salariaților trebuie să li se asigure compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile. Dacă nu pot primi timp liber, ziua lucrată va fi plătită dublu. Angajatorii care nu dau liber sau nu acordă compensațiile legale riscă amendarea cu mii de lei.
În afara celor 15 zile de sărbători legale, angajații pot beneficia de anumite zile libere, fie că sunt sau nu plătite, fie că nu sunt plătite. Ele sunt prevăzute în Codul Muncii, prin acte specifice, reglementări și politici interne de resurse umane ale fiecărei companii.
De exemplu, concediul de odihnă. Este cel mai comun beneficiu al salariatului și pornește de la un minimum de 20 de zile. De regulă, majoritatea companiilor oferă 21 de zile de concediu, însă multe companii pot acorda zile de odihnă suplimentare.
Evenimente familiale. Există câteva evenimente familiale deosebite cu ocazia cărora angajatul are dreptul la zile libere plătite, în afara celor incluse în concediul de odihnă. De exemplu, căsătorie, naștere, decesul rudelor etc.
Se poate acorda o zi liberă și la schimbarea domiciliului.
Salariații au și dreptul la 30 de zile concediu fără plată, acordat o singură dată. De exemplu, angajatul își poate lua concediu fără plată pentru pregătirea și susținerea lucrării de diplomă în învățământul superior.
Totodată, pentru situații personale, angajații pot beneficia de concedii fără plată sau învoiri. În aceste cazuri este nevoie de aprobarea angajatorului.