Se navighează din nou între România şi Serbia, pe râul Bega, pentru prima dată după 70 de ani. Așa cum susțin autoritățile, „Timişoara are tot ce îi trebuie pentru a deveni port”.
Graniţa dintre România şi Serbia s-a deschis, doar în acest weekend, pe râul Bega, după aproape 70 de ani. Multe ambarcațiuni au avut permisiunea de a circula între cele două ţări. De altfel, duminică dimineaţă opt bărci din Serbia erau ancorate la Timişoara, în zona centrală, în apropiere de Catedrala Mitropolitană. Bărcile au parcurs 30 de kilometri, pe partea românească a râului Bega.
„Timişoara are tot ce îi trebuie pentru a deveni port! Pentru prima dată în aproape 70 de ani, opt ambarcaţiuni din Serbia sunt ancorate în Timişoara! Parcurgerea celor 30 de kilometri de canal românesc a fost posibilă datorită proiectului “Repararea infrastructurii de navigatie a canalului Bega” finanţat prin Programul INTERREG IPA Romania Serbia.
Consiliul Judeţean Timiş alături Inspectoratul Teritorial de Poliţie de Frontieră Timişoara şi ABA Banat a făcut posibilă deschiderea punctului de trecere a frontierei pe canalul Bega, setând astfel un standard care ne permite să visăm la un port în Timişoara”, a transmis Alin Nica, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş.
Ce este cel mai interesant este faptul că în weekendul care tocmai s-a încheiat a fost deschisă graniţa dintre România şi Serbia pe pista de biciclete care leaga cele două ţări şi care a fost construită pe digul râului Bega. Următorul weekend în care trecerea în ţara vecină va fi posibilă pe pista de pe malul Begăi este 28 – 29 octombrie, ultimul din acest an.
Anul trecut s-a încheiat proiectul „Repararea infrastructurii de navigaţie a Canalului Bega”. Este vorba despre proiectul în valoare de 13,85 milioane euro, din care 11,77 milioane euro bani de la Uniunea Europeană prin programul IPA, care s-au împărţit în două.
Din suma totală, jumătate din bani au revenit părţii române care a refăcut ecluza de la Sânmihaiu Român, de lângă Timişoara şi a asigurat semnalizarea costieră. Restul de bani au revenit părţii sârbe, care a reparat nodurile hidrotehnice de la Srpski Itebej şi Klek. În afară de această sumă de bani, 917.000 euro au reprezentat cofinanţare de la bugetul naţional, iar 141.000 euro a fost contribuţia ABA Banat şi Consiliul Judeţean Timiş.
Canalul Bega are 114,5 km porţiune navigabilă, 44,5 km sunt pe teritoriul României, iar restul de 70 de km pe teritoriul sârbesc.
Ai mai putea citi și: Chirii mai scumpe în România, în 2023. Care sunt prețurile în imobiliare, în București, Cluj, Brașov, Timișoara și Iași